Ipotesi

À prupositu di Wikipedia

Un'ipotesi (o iputesa) (da u grecu anticu ὑπόϑεσις hypothesis, cumpostu da hypo, "sottu" è thesis, "pusizione", o ancu suppusizione) hè a premessa suttesa à un raghjunamentu o à una dimustrazione.

U significatu di a parola à l'urighjine era un'idea intellighjente o un metudu matematicu capace di semplificà i calculi, ma chì ùn era micca necessariamente reale. Incù questu significatu u Cardinal Bellarmine usò a parola quandu avvertì Galileo Galilei di ùn trattà u muvimentu di a Terra cum'è reale.

In l'usu cumunu, un'ipotesi hè un'idea pruvisoria di a quale u valore deve esse accertatu. L'ipotesi richede quindi unu sforzu da parte di i ricercatori per cunfermà la o nigà la. In u metudu iputeticu-deduttivu, un'ipotesi duveria esse falsificabile, o ancu duveria esse pussibile di pruvà la falsa.

A parola "ipotesi" hè stata usata in un modu micca currettu per l'ipotesi di Riemann, chì duveria esse più prupriamente chjamata cunghjettura.

Per esempiu, una persona chì ghjugnein un paese è chì vede una pecura bianca, puderia furmulà l'ipotesi ch'è tutte e pecure di quellu paese sianu bianche.

Questa pò esse cunsiderata un'ipotesi in quantu hè falsificabile, vene à dì, pò esse pruvatu u cuntrariu: basta à vede una sola pecura di un antru culore.

A tesi hè a prupusizione di a quale si vole accertà a verità. U raghjunamentu chì ci vole à suvità per ghjugne à una tale verità si chjama dimustrazione.

Parole currelate[mudificà | edità a fonte]