Interlingue

À prupositu di Wikipedia

Interlingue

in l'annu 1922
Altri nomi: Occidental
Scrittura: Latina
Tipulugia: SVO
Filugenesi: Lingue artificiale








Statutu officiale
Nazioni: nisciuna
Rigulatu da: nisciuna rigulazioni officiali
Codici di classificazioni
ISO 639-1 ie
ISO 639-2 ile
Lingua - Alencu d'e lingue - Linguistica

Simbulu di Interlingue
Quista pagina pudaria cuntena carattari Unicode.

Occidental, un vechju nome storicu, ufficialmente chjamatu Interlingue, hè una lingua custruita publicata in u 1922 da Edgar de Wahl quandu parechje persone cercavanu di fà ammintà l'Esperanto in a Lega di e Nazioni.

Filusufìa di lingua[mudificà | edità a fonte]

De Wahl hè statu introduttu prima à e lingue pianificate attraversu u volapük, una lingua ausiliaria internaziunale liberata in u 1879. De Wahl hà finitu per diventà unu di i primi utilizatori di l'Esperanto (la lingvo internacia), chì hà scontru per a prima volta in u 1888 durante u so periodu. cum'è Volapükist è per quale era in u prucessu di cumpone un dizziunariu di termini marini. Il devint rapidement un fervent partisan de l'espéranto pendant un certain nombre d'années au cours desquels il collabore avec Zamenhof sur certaines parties du dessin de la langue[1] et traduit l'une des premières œuvres en espéranto : « Princidino Mary »,[2] publiée en 1889. à l'origine sous le nom de Princino Mary. Firmau un esperantista finu à u 1894 quandu u votu per a riforma di l'Esperanto falliu ; era unu di i dui solu chì ùn anu vutatu nè per l'Esperanto invariatu, nè per a riforma pruposta da Zamenhof, ma per una riforma cumplettamente nova.[3] Occidentale ùn saria micca annunziatu per 28 anni dopu chì de Wahl avia abbandunatu l'Esperanto, un periodu in quale hà passatu à travaglià cù altri creatori di lingua per pruvà à sviluppà un sistema chì combina naturalismu è rigularità, una cumminazione chì hè diventata un puntu di vendita spessu referenziatu in u mondu. prumuzione di Occidentale.[4][5][6][7][8]

Grammatica[mudificà | edità a fonte]

Alfabetu[mudificà | edità a fonte]

L'interlingue è scritta con 26 lettere latine: a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q, r, s, t, u, v, w, x, y è z. I nomi di e lettere sò a, be, ce, de, e, ef, ge, ha, i, jot, ka, el, em, en, o, pe, qu, er, es, te, u, ve, duplic ve, ix, ypsilon, èzet.[9] L'accenti sò scritti nantu à e cinque vucali per indicà l'accentu irregulare, cù l'accentu acutu (á é í ó ú) preferitu, ma altri (è, ê, etc.) permessi.[9]

Articuli[mudificà | edità a fonte]

Cum'è l'inglese, l'Interlingue hà articuli definiti è indefiniti. L'articulu definitu hè li, è l'indefinitu hè un. U plurali di un sustantivu hè fattu aghjunghjendu -s dopu à una vucali, o -es dopu a maiò parte di cunsunanti.[10] Per evitari cambiamenti di pronuncia è stress, e parolle chì finiscinu in -c, -g, è -m aghjunghjenu solu un -s: un libre, du libres, li tric, li trics, li plug, li plugs, li album, pluri albums.[9]

A fine di l'articulu definitu pò esse mudificatu in lo (masculinu), la (femminile), lu (neutru), lis (plurale), los (masculinu plurali), e las (femininu plurali).[11] L'articulu stessu pò ancu esse pluralizatu prima di e parolle chì sò difficiuli di pluralizà per sè stessu : lis s (i s).[9]

Letteratura[mudificà | edità a fonte]

A maiò parte di i testi letterarii in Occidente, sia originali sia tradutti, sò stati publicati in Cosmoglotta. Altri testi sò stati publicati in a rivista "Helvetia", è altri, in misura minore, in forma di libru.

Ultimi libri[mudificà | edità a fonte]

  • Li Romance de Photogen e Nycteris di George MacDonald, è traduttu da David MacLeod in 2019[12].
  • Kinderseele, da Hermann Hesse, traduttu da Dave MacLeod in ghjennaghju 2021.
  • Li últim rendevú o esque rendevús es dangerosi?, di Dorlota Burdon, è publicatu in 2021[13].
  • Li sercha in li castelle Dewahl e altri racontas, scrittu da Vicente Costalago[14] è publicatu in marzu 2021.
  • Costalago, Vicente (2021) Fabules, racontas e mites[15].

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. https://anno.onb.ac.at/cgi-content/anno-plus?aid=e0g&datum=1927&page=62&size=45.
  2. , op. cit.
  3. http://anno.onb.ac.at/cgi-content/anno-plus?aid=e0g&datum=1946&page=19&size=45.
  4. https://anno.onb.ac.at/cgi-content/anno-plus?aid=e0g&datum=1929&page=105&size=45.
  5. https://anno.onb.ac.at/cgi-content/anno-plus?aid=e0m&datum=1938&page=53&size=45.
  6. https://anno.onb.ac.at/cgi-content/anno-plus?aid=e0g&datum=1929&size=45&page=80.
  7. https://anno.onb.ac.at/cgi-content/anno-plus?aid=e0g&datum=1929&page=14&size=45.
  8. https://anno.onb.ac.at/cgi-content/anno-plus?aid=e0m&datum=1935&page=14&size=45.
  9. 9,0 9,1 9,2 9,3 Grammatica de Interlingue in English Archiviu 2013-11-02 at the Wayback Machine, F. Haas 1956. Read 31 October 2013.
  10. Errore nelle note: Errore nell'uso del marcatore <ref>: non è stato indicato alcun testo per il marcatore pbbasis
  11. https://anno.onb.ac.at/cgi-content/anno-plus?aid=e0g&datum=1927&page=104&size=45.
  12. Li Romance de Photogen e Nycteris
  13. archive.org
  14. Li sercha in li castelle Dewahl e altri racontas
  15. Fabules, racontas e mites [archiviu 2022-04-09; Ritruvatu 2021-12-27].
Interlingue
Edgar de WahlInterlingueAlphonse MatejkaVicente CostalagoStoriaGrammaticaInterlingue-UnionCosmoglotta