Incunabulu

À prupositu di Wikipedia
Pagina d'una Bibbia stampata à Strasburgu in u 1497 da J.R.Grueninger. E lettere culurate fubbenu manuscritte dopu à a stampa.

Incù u termine incunabulu si tratta di solitu d'un ducumentu stampatu incù a tecnulugia di i caratteri mobili è rializatu trà a mità di u seculu XV è l'annu 1500 inclusu. U termine deriveghja da a latinu incunabulum (plurale incunabula), chì significheghja "in u viculu" o "in a culla".

In u seculu dopu l'opere à stampa sò dette cinquecentine, ancu s'è, sicondu parechji studii, soprattuttu d'origine anglusassone, a definizione d'incunabulu pò esse stesa ancu à certe edizione realizate in i primi vinti anni di u Cinquicentu, chì finu à quella limita cronulogica i libri prisentanu caratteristiche cumune incù quelle stampate in u seculu XV.

In generale l'incunabuli ùn prisentanu micca un frontispiziu, ma solu un'indicazione, à spessu apprussimativa, chì riporta u nome di l'autore di l'opera è un titulu in l'incipit. E note tipugrafiche, vene à dì l'indicazione annantu à e rispunsabilità di u stampadore, quand'elle sò prisente, sò ripurtate in u colophon. Quessa perchè i primi libri realizati incù i caratteri mobili tindianu à imità l'aspettu di i libri manuscritti, induve spessu, viste e so mudalità di pruduzzione, 'ss'indicazione eranu inutule.

L'incunabuli sò dunque i primi libri muderni, vene à dì realizati in serie incù mudalità protu-industriale, ma circa 10.000 di i 40.000 testi cunnisciuti sò custituiti da foglie sciolte, chì a nova tecnulugia permittia di rializà ancu bande, lettere d'indulgenza, è cetera.

In u mondu ci sò circa 450.000 incunabuli (di molti testi esistenu difatti parechje copie). Sò cunsiderati prudutti assai priziosi è cunsirvati in musei è bibbiuteche specializate.

L'incunabulu più anticu hè a Bibbia di Gutenberg, in latinu, cusì chjamata perchè stampata da Johann Gutenberg trà u 1452 è u 1455.

Galleria[mudificà | edità a fonte]

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 1,0 1,1 1,2 Incunabula Short Title Catalogue Archiviu 2021-11-18 at the Wayback Machine, 02.03.2011

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]

Ligami esterni[mudificà | edità a fonte]

Fonte[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.