Hypoponera eduardi

À prupositu di Wikipedia
Hypoponera eduardi
Hypoponera eduardi
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordine Hymenoptera
Famiglia Formicidae
Generu Hypoponera
Nome binuminale
Hypoponera eduardi
(Forel, 1894)

Hypoponera eduardi hè una spezia di furmicula chì face parte di a famiglia di e Formicidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Hypoponera eduardi hè una spezia di furmicula appartinendu à a famiglia di e Formicidae. L'uparaghje di 'ssa spezia misuranu à l'incirca 2 à 3 millimetri di lunghezza. Anu un corpu di culore brunu scuru è una testa appena più chjara. U so addome hè lisciu è lampante, mentre ch'è e so zampe sò relativamente corte. L'uparaghje di 'ssa spezia sò spruviste di pinziglione vilenosu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Hypoponera eduardi hè originariu d'America suttana, induv'ella hè prisente in parechji paesi tali u Brasile, l'Argentina, u Paraguay è l'Uruguai. Omu a trova per u più in e zone furestiere, ma pò ancu esse ossirvata in e zone urbane.

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

E culonie di Hypoponera eduardi sò di regula chjuche, cuntendu une poche di centinare d'individui. L'uparaghje sò poligine, ciò chì significheghja ch'è una culonia pò avè parechje maestre. Si nutriscenu per u più di picculi insetti, di nettare è di milastru. L'uparaghje di 'ssa spezia sò attive per u più di notte, benchì elle possinu ancu esse ossirvate mentre a ghjurnata.

Hypoponera eduardi hè prisente in Corsica.[1]

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Hypoponera eduardi hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu di Ponera eduardi. 'Ssa spezia hè stata discritta per a prima volta in 1890 da l'entomologu austriacu Gustav Mayr.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

A cunsirvazione di Hypoponera eduardi ùn hè micca stata in particulare studiata. Eppuru, datu a so ripartizione relativamente larga è a so prisenza in sfarenti ambienti, hè prubabile ch'è 'ssa spezia ùn sia micca attualmente minacciata. Eppuru, i studii supplementarie sò necessarie per valutà u so statutu di cunsirvazione.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Rumsaïs B., Colindre L., Wegnez P., Galkowski C. & Colin T., Atlante di e furmicule di Corsica, Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2018

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Rumsaïs è altri (2018).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]