Hypericum perforatum

À prupositu di Wikipedia
Hypericum perforatum
Hypericum perforatum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Malpighiales
Famiglia Hypericaceae
Generu Hypericum
Nome binuminale
Hypericum perforatum
Carl Linnaeus, 1753

Hypericum perforatum hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Hypericaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Hypericum perforatum hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Hypericaceae. Si distingue da i so fiori di culore giallu vivu è e so foglie tafunate, da induve u so nome specificu. 'Ssa pianta pò aghjunghje un'altezza da 30 à 90 centimi è pussede piccioli ritti è ramificati.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Hypericum perforatum hè originariu d'Europa, ma si hè spartu in numerose rigione di u mondu. Omu u trova per u più in e pratuline, l'arici di fureste, i terreni abbandunati è i bordi di stradelli. Hè particularmente abundante in e rigione à u clima timperatu.

Hypericum perforatum hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Hypericum perforatum hè una pianta à fiuritura estiva. I so fiori, chì appariscenu da ghjunghju à sittembre, sò caratterizati da cinque petali gialli è numerose stamine. E casce di 'ssa pianta sò opposte, ovalei è taéfunate incù piccule ghjandule tralucente chì cuntenenu un oliu russicciu. 'Ss'oliu hè rispunsevule di a riputazione medicinale di Hypericum perforatum.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Hypericum perforatum hè ancu cunnisciutu sottu à altri nomi scentifiche, tali Hypericum maculatum, Hypericum vulgare è Hypericum quadrangulum. 'Ssi sinonimi sò imprudati per designà differente sottuspezie o varietà di a pianta.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Hypericum perforatum hè una pianta cumuna è largamente sparta, ciò chì li cunferisce un statutu di preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induve 'ssa pianta cresce cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]