Hydrobates pelagicus

À prupositu di Wikipedia
Hydrobates pelagicus
Hydrobates pelagicus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Procellariiformes
Famiglia Hydrobatidae
Generu Hydrobates
Nome binuminale
Hydrobates pelagicus
Carl Linnaeus, 1758

Hydrobates pelagicus hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di l'Hydrobatidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Hydrobates pelagicus hè un picculu acellu marinu à l'intuttu neru, eccituatu un largu cudrione biancu è una fascia bianca annantu à u sottu di l'ale. Hè di taglia simile à un passeru, misurendu circa 15 cm di longu è avendu una largura di à l'incirca 38 cm. U so bulu hè sbarabattulante, incù sbattulumi d'ale rapidi è pocu prufondi.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Hydrobates pelagicus si riproduce annantu à l'isule rucciose u longu di e coste di l'Atlanticu Nordestu è di u mare Terraniu. E so culonie di nidificazione si trovanu per u più in Europa occidentale, ma omu u trova ancu in Islanda è à l'isule Canarie. Fora di a staghjone di riproduzione, a spezia hè migratrice è passa a maiò parte di l'annu in mare, per u più in l'Atlanticu Sudu è l'oceanu Indianu.

Hydrobates pelagicus hè prisente è nichja in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Hydrobates pelagicus hè un acellu pelagicu, ciò chì significheghja ch'è ellu passa a maiò parte di a so vita in mare. Si nutrisce per u più di zoorubu, ch'è ellu cattura bulendu à a superficia di l'acqua. A spezia hè ancu cunnisciuta per suvità i battelli per cibà si di resti alimintari.

Hydrobates pelagicus nichja in i caravoni è e spaccature di scugliere rucciose. A femina face un solu ovu biancu, chì hè incubatu da i dui parenti mentre circa 50 ghjorni. I piulelli sò cibati da i dui parenti sinu à ciò ch'elli possinu bulà si ne, ciò chì si produce circa 60 ghjorni dopu à a sbucciata.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Hydrobates pelagicus hè u solu membru di u generu Hydrobates. Hè statu discrittu per a prima volta in 1758 da u naturalistu svedese Carl Linnaeus. I sinonimi obsoleti sò: Procellaria pelagica, Thalassidroma pelagica.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Hydrobates pelagicus hè classificatu cum'è spezia di preoccupazione minore da l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). Eppuru, a pupulazione di a spezia hè in calata per causa di uni belli pochi di fattori, in particulare a predazione da i ghjatti selvatichi, a distruzzione di l'ambienti di riproduzione è a polluzione marina.

Une belle poche di misure di cunsirvazione sò in piazza in certi lochi per pruteghje Hydrobates pelagicus, in particulare a criazione di zone marittime prutette è a gistione di e pupulazione di ghjatti selvatichi. Hè impurtante di cuntinuà à surviglià a pupulazione di a spezia è di piglià misure per mitigà e minacce à e quale ella hè cunfruntata.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]