Hipparchia aristaeus

À prupositu di Wikipedia
Hipparchia aristaeus
Hipparchia aristaeus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordini Lepidoptera
Famiglia Nymphalidae
Genaru Hipparchia
Nomu binuminali
Hipparchia aristaeus
Franco Andrea Bonelli, 1826

Hipparchia aristaeus hè una spezia di sbarrabattula chì faci parti di a famiglia di i Nymphalidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Hipparchia aristaeus hè una sbarabattula appartinendu à a famiglia di i Nymphalidae. Si distingui par via di a so taglia media, incù una largura variendu trà 40 è 50 millimitri. L'ali di 'ssa spezia sò di culori brunu scuru, adurnati di tacchi uchjati è di mutivi suttili. I masci si distinguini par via di i so antenni piumosi, mentri chì i femini t'ani l'antenni più fini.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Hipparchia aristaeus hè par u più prisenti in i righjoni mediterranii, in particulari in Auropa suttana. Omu u trova in paesi tali a Spagna, a Francia, l'Italia, a Grecia è a Turchia. Prifirisci l'ambienti aparti, tali i pratulini, i chjarini è l'arici di furesti.

Hipparchia aristaeus hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U ciculu di vita di Hipparchia aristaeus cumencia da l'uvata annantu à pianti ospiti spicifichi, tali Dactylis glomerata o Festuca ovina. I bruchi si nutriscini di i fogli di 'ssi pianti insin'à u so stadiu di ninfosi. A crisalidi, di culori brunu, si forma in un cucculu sitosu liatu à un picciolu o una foglia. Dopu à un periudu di uni pochi di sittimani, l'adultu emerghji è principia a so vita d'adultu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Hipparchia aristaeus apparteni à u genaru Hipparchia, chì ragruppa parechji spezii di sbarabattuli. Hè ancu cunnisciutu sottu à u sinonimu Chazara aristaeus. 'Ssa sbarabattula hè stata discritta pà a prima volta da l'entumologu francesu Jean-Baptiste Godart in u 1824.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Hipparchia aristaeus hè cunsidaratu com'è una spezia di priaccupazioni minori siont'è l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura (UICN). Bench'è edda possi essa lucalamenti minacciata par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali, ferma rilativamenti sparta in a so zona di ripartizioni. Eppuri, sforzi di cunsirvazioni sò nicissarii pà prisirvà l'ambienti apprupriati è mantena i pupulazioni di 'ssa spezia.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., Lista Rossa regiunale di e Farfalle diurne è Zygene di Corsica, Corti: Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Berquier & Andrei-Ruiz (2017).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]