Gyps fulvus

À prupositu di Wikipedia
Gyps fulvus
Gyps fulvus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Accipitriformes
Famiglia Accipitridae
Generu Gyps
Nome binuminale
Gyps fulvus
, 1783

Gyps fulvus hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di l'Accipitridae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Gyps fulvus hè un grande rapace diurnu di a famiglia di l'Accipitridae. Incù una largura pudendu aghjunghje 2,8 metri è un pesu andendu insin'à 25 kilò, supraneghja i celi europei, africani è asiatichi. U so prufilu impunente si caratterizeghja da una testa è un collu bianchi adurnati d'una larga cullerina, un corpu brunu pallidu è e piume di bulu nere. I ghjovani individui prisentanu una cullerina di culore brunu chjaru invece di biancu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Gyps fulvus hè dutatu d'una vasta area di ripartizione. Hè largamente prisente in e rigione muntose è cullinare d'Europa suttana, d'Africa suprana è d'Asia cintrale. Omu u trova in i massicci muntosi cum'è i Pirenei, l'Alpe, l'Himalaya è u Karakoram. Certe pupulazione sò residente, mentre ch'è d'altre effittueghjanu longhe migrazione staghjunesche.

Gyps fulvus hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Gyps fulvus hè un pridatore opportunistu. Ghjoca un rollu vitale in l'ecusistema, eliminendu e carcasse d'animali, cuntribuendu cusì à a salute di i mezi naturali. U so odoratu estremamente sviluppatu li permette di sceglie e carcasse à parechji chilomitri di distanza. Si nutrisce dinù d'ovi.

'Ssi acelli campanu in culonie suciale pudendu cuntà insin'à parechje centinare d'individui. A riproduzione hà locu sopra à scugliere erte induv'elli custruiscenu nidi simplici fatti di paglia è di foglie. A femina dipone di regula un solu ovu chì hè incubatu da i dui parenti.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Gyps fulvus appartene à u generu Gyps, chì cumprende parechje altre spezie di vulturi. U so nome scentificu hè Gyps fulvus. Ùn pussede micca sinonimi officiali.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Gyps fulvus hà cunnisciutu pupulazione in calata impurante in u 1990 per causa di l'usu di diclofenac, una medicina veterinaria tossica per 'ssi acelli. Eppuru, grazia à l'interdizzione di 'ssa medicina è à i sforzi di cunsirvazione, e pupulazione si sò stabilite, è sò ancu crisciute in certe rigione. Gyps fulvus hè attualmente classificatu cum'è Preoccupazione minore da l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN).

Eppuru, e minacce pesanu dinù annantu à 'ssa spezia, in particulare a distruzzione di u so ambiente, l'inticciu incù e linie elettriche è l'avvilenamentu accidentale. I prugrammi di cunsirvazione devenu dunque cuntinuà per assicurà a sopravvivenza è u sviluppu di e pupulazione di Gyps fulvus à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]