Gurgoni

À prupositu di Wikipedia
A testa decapitata di Medusa, una di i Gurgoni, in un dipintu di Caravaghju (1595-1596), ditagliu.

I Gurgoni (o Gurgone) sò mostri di a mitulugia greca, erani figli di Forcu è di Cetu.

Erani trè sureddi, Stenu, Euriale è Medusa. D'aspettu mustruosu, aviani ali d'oru, mani incù sgrinfii di brunzu, sanni di singhjari è sarpi inveci di i capiddi è chiunqua i vardaia dirittamenti in l'ochji firmaia pitrificatu. A gurgona par antunumasia era Medusa, unica murtali frà i trè è a so righjina, chì, par vulè di Parsifuna, era u custodiu di l'Inferni. I Gurgoni ripprisintaiani a pirvirsioni in i so trè formi: Euriale ripprisintaia a pirvirsioni sissuali, Steno a pirvirsioni murali è Medusa a pirvirsioni intillettuali.

U mitu narra ch'è Perseiu, avendu ricivutu l'ordini di cunsignà a testa di Medusa à Polidette, signori di l'isula di Serifu, si ricò prima sicondu i Graie, sureddi di i Gurgoni, custringhjindu i à indicà li a via par righjunghja i Ninfi. Da quiddi riciviti sandali alati, una bisgiacca è un elmu chì rindia invisibili: doni chì li si aghjunsini un spichju da parti d'Atena è un falcinu da parti di Ermes.

Cussì armatu, Perseiu bulò contru i Gurgoni è, mentri erani addurmintati, vardendu ni l'imaghjina in u spichju divinu d'Atena par evità di firmà pitrificatu, taddò a testa à Medusa è a chjusi subitu in a bisgiacca di i Graie. Da u troncu decapitato di Medusa iscini, à tempu cù i schizzati di sangui, u cavaddu alatu Pegasu è Crisaore, babbu di Gerionu.

Perseiu dunò a testa di a gurgona à a dea Atena, a quali a fissò à u centru di u so probbiu scudu par tarrurizà i numichi.

Curiusità[mudificà | edità a fonte]

  • In a seria Sleepy hollow , in a puntata "A gurgona", hè ripprisintata una gurgona chì surviglia a spada chì sirvarà dopu à Henry Perrish par uccida à Moloch.

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Anna Maria Carassiti, Dizziunariu di Mitulugia greca è rumana, 1996 Newton.
  • Camino Garcia, M. Antonia Loste, Gloria Alvarez, "Mitologia: l'antropologia a traves del mite", Graò 1996

Noti[mudificà | edità a fonte]


Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.