Glyceria notata

À prupositu di Wikipedia
Glyceria notata
Glyceria notata
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Glyceria
Nomu binuminali
Glyceria notata
, François Fulgis Chevallier, 1827

Glyceria notata hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Glyceria notata hè una spezia di pianta arbacea di a famiglia di i Poaceae. Misura trà 30 è 100 cm d'altura è pussedi fogli piani è stretti, misurendu trà 5 è 15 mm di larghezza. I spighetti, chì sò l'infiuriscenzi di a pianta, sò disposti in gaspi leni è misurani trà 5 è 10 mm di lunghezza. I fiora sò ermafruditi è fiuriscini da ghjugnu à aostu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Glyceria notata hè una spezia indigena d'Auropa, d'Asia è d'Africa subrana. Hè prisenti in i zoni umiti tali i paduli, i fiumiceddi è i lavi. Hè ancu cultivata com'è pianta urnamintali in i giardini d'acqua.

Glyceria notata hè prisenti in Corsica ma hè poca cumuna.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa pianta hè una spezia vivaci, ciò chì significheghja ch'edda pò campà parechji anni. Si ripraduci par u più in via vegetativa, grazia à i so rizomi suttarranii chì emettini di novi buttaturi. A fiuritura hà locu d'istatina, di regula trà ghjunghju è aostu. I fiori sò impullinati da u ventu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Glyceria notata hè stata discritta pà a prima volta da u butanistu alimanu Johann Heinrich Friedrich Link in u 1827. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi Glyceria aquatica var. notata è Glyceria notata var. stricta.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Glyceria notata hè una spezia chì hè cunsidarata com'è essendu di priaccupazioni minori da l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura (UICN). Eppuri, hè minacciata da a distruzzioni di u so ambienti naturali par causa di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva. Misuri di cunsirvazioni sò nicissarii par pruteghja 'ssa spezia è u so ambienti.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]