Glyceria fluitans

À prupositu di Wikipedia
Glyceria fluitans
Glyceria fluitans
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Glyceria
Nomu binuminali
Glyceria fluitans
Taxon author not found

Glyceria fluitans hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Glyceria fluitans hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Pò aghjunghja un'altezza di 1,5 metru è pussedi casci piani è stretti chì misurani insin'à 30 cm di longu. I piccioli sò cavi è poni gallighjà à a suparficia di l'acqua. I fiora sò ragruppati in spighi densi è misurani à l'incirca 10 cm di longu. I spighi sò di regula di culori brunu o russicciu è appariscini da ghjugnu à aostu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Glyceria fluitans hè una pianta acquatica chì si trova in i zoni umiti, i fiumiceddi, i vadini è i lavi d'Auropa, d'Asia è d'America subrana. Hè ancu prisenti in Africa subrana è in Australia. Prifirisci l'acqui pocu fondi è i terri ricchi di nutrimenti.

Glyceria fluitans hè prisenti in Corsica ma hè poca cumuna.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Glyceria fluitans hè una pianta acquatica vivaci, capaci à prupagà si in via vegetativa grazia à i so rizomi. Pò ancu ripraducia si par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu o l'acqua. 'Ssa spezia priferi l'acqui pocu fondi è ricchi di nutrimenti. Ghjoca un rollu impurtanti in l'ecusistema acquaticu arrichendu l'ombra è criendu ambienti par numarosi spezii animali.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Glyceria fluitans hè stata discritta pà a prima volta da Carl von Linné in 1753 sottu u nomu di Poa fluitans. Hà dopu stata riclassata in u genaru Glyceria da Robert Brown in u 1810. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi Glyceria aquatica è Glyceria maxima.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Glyceria fluitans hè una pianta cumuna è largamenti sparta, ma pò essa minacciata da l'inguinamentu di l'acqua è a distruzzioni di u so ambienti naturali. Hè ancu apradata com'è pianta urnamintali in i giardini d'acqua. Hè impurtanti di pruteghja i zoni umiti è l'ecusistemi acquatichi par assicurà a sopravvivenza di 'ssa spezia è numarosi altri spezii di pianti è d'animali chì ni dipendini.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]