Globularia bisnagarica

À prupositu di Wikipedia
Globularia bisnagarica
Globularia bisnagarica
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Lamiales
Famiglia Plantaginaceae
Generu Globularia
Nome binuminale
Globularia bisnagarica
Carl Linnaeus, 1753

Globularia bisnagarica hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Plantaginaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Globularia bisnagarica hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Plantaginaceae. Si caratterizeghja da e so fiurarelli turchini ragruppati in infiuriscenze globulose. E casce di 'ssa pianta sò strette, lungarine è disposte in rusetta basale. A taglia di Globularia bisnagarica varieghja di regula trà 10 è 30 centimi d'altezza.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Globularia bisnagarica hè originaria di e rigione mediterranie, in particulare di u sudu di l'Europa è di l'Africa suprana. Omu a pò truvà in ambienti varii tali e pratuline, i prati asciutti, e pendite rucciose è e dune di rena. 'Ssa pianta hè bè adatta à i climi caldi è secchi.

Globularia bisnagarica hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Globularia bisnagarica hè una pianta à fiuritura estiva. I so fiori, di culore turchinu intensu, attiranu l'insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. A riproduzione di 'ssa pianta si face per u più per via di granelli. I frutti sò piccule capsule cuntinendu parechji granelli. Globularia bisnagarica hè ancu capace à prupagà si per via di rizomi, furmendu cusì culonie dense.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Globularia bisnagarica hè u nome scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Globularia alypum, Globularia cordifolia è Globularia vulgaris. 'Ssi nomi sò stati usati in u passatu per designà pupulazione di Globularia bisnagarica chì prisintavanu variazione morfulogiche.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Globularia bisnagarica hè cunsiderata cum'è una pianta cumuna è largamente sparta in a so area di ripartizione. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale da l'urbanisazione è l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induve 'ssa pianta cresce cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà. Misure di cunsirvazione tale a criazione di riserve naturale è a sensibilisazione di u publicu à l'impurtanza di 'ssa spezia sò necessarie per assicurà a so prutezzione.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]