Glaucopsyche alexis

À prupositu di Wikipedia
Glaucopsyche alexis
Glaucopsyche alexis
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordini Lepidoptera
Famiglia Lycaenidae
Genaru Glaucopsyche
Nomu binuminali
Glaucopsyche alexis
Carl Linnaeus, 1758

Glaucopsyche alexis hè una spezia di sbarrabattula chì faci parti di a famiglia di i Lycaenidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Glaucopsyche alexis hè un sbarabattula di taglia media appartinendu à a famiglia di i Lycaenidae. I masci ani una largura di à l'incirca 30 à 35 millimitri, mentri chì i femini sò appena più grandi, incù una largura da 35 à 40 millimitri. L'ali di 'ssa spezia sò di culori turchinu vivu, incù un'urlatura nera è una frangia bianca. I masci ani ancu una tacca nera annantu à l'ali antiriori, mentri chì i femini prisentani una culurazioni più terna è i tacchi arancini annantu à l'ali pustiriori.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Glaucopsyche alexis hè largamenti spartu in Auropa, di a Spagna à a Russia, è si trova ancu in Asia cintrali. Omu u trova par u più in i pratulini, i chjarini è l'arici di furesti, ind'eddu si ciba di u nettaru di i fiora.

Glaucopsyche alexis hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U ciculu di vita di Glaucopsyche alexis cumencia da l'uvata annantu à i pianti ospiti, chì sò par u più liguminosi. I bruchi sbocciani dopu à uni pochi di ghjorna è si cibani di i casci di a pianta sinu ch'eddi aghjunghjini u so stadiu di crisalidi. A crisalidi hè di culori verdi è si fondi parfittamenti incù l'ambienti. Dopu à un periudu di uni pochi di sittimani, l'adultu emerghji da a crisalidi è principia a so vita d'adultu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Glaucopsyche alexis hè statu discrittu par a prima volta da u naturalistu svidesu Carl von Linné in u 1758. 'Ssa spezia apparteni à u genaru Glaucopsyche, chì ucumprendi parechji altri spezii di sbarabattuli.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Glaucopsyche alexis hè cunsidaratu com'è una spezia rilativamenti cumuna è ùn hè micca attualmenti minacciatu. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali par via di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva pò avè un impattu negativu annantu à a so pupulazioni. Misuri di cunsirvazioni, tali a prisirvazioni di i pratulini è zoni buscosi, sò nicissarii par assicurà a sopravvivenza à longu andà di 'ssa spezia.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., Lista Rossa regiunale di e Farfalle diurne è Zygene di Corsica, Corti: Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Berquier & Andrei-Ruiz (2017).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]