Ghjuncu

À prupositu di Wikipedia
U ghjuncu
Spartium junceum
Classificazioni scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Fabales
Famiglia Fabaceae
Genaru Spartium
Nomu binuminali
Spartium junceum
Linnaeus, 1753
A ghjinestra

U ghjuncu (Spartium junceum) hè un arburettu chì faci partita di a famiglia di i Fabaceae.[1] Si trova in i paesi è i rigioni situati intornu à u Mari mediterraniu.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

U ghjuncu è un arbustu à i fiora giaddi giaddi. I so rami, à spessu senza fogli, sò piigatoghji è fermani verdi una bedda parti di l'annu po diventani grisgi incù i strisci verdi.

U fiori di u ghjuncu

I fogli sò alternati è lungarini, longhi da 3 à 7 cm è larghi 3 millimitri. Cascani prestu ma ani poca impurtanza par 'ssa pianta, chì parti assà di a futosintesi si pruduci in i ghjovani buttaturi verdi chì cunservani l'acqua (strategia di clima asciuttu).

À a fini di u branu, i rami sò cuparti à numarosi fiora giaddi da 1 à 2 centimi di diamitru. In fini d'istatina, i graneddi neri di i vaini, longhi insin'à 10 centimi, ghjungnini à maturità. S'aprini, à spessu di modu sunoru incù un rimori asciuttu è sparghjini i so graneddi di tondu à a pianta mamma, par prupagà ni i sumenti.

U ghjuncu hè una pianta rusticana chì pò varcà dui metri, è chì supporta tantu i grandi sicchini ch'è i grandi freti.

Ambienti[mudificà | edità a fonte]

U ghjuncu hè una spezia nativa di l'ariali mediterraniu, u sudu di l'Auropa à l'Africa di u Nordu è à u Mediu Urienti. Hè endemica in a maiò parti di u bacinu mediterraniu. Cresci in i zoni assuliati da 0 à 1200 metri d'altitudina. Prifirisci i terri aridi è rinosi. Pò dinò vegetà annantu à i tarreni arzillosi, pattu è cundizioni ch'eddi ùn fussini micca subranati da l'umidità è l'acqua stagnanti.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

U ghjuncu hè mori cumunu in Corsica.

Accadi chì u ghjuncu fussi mintuvatu in a tupunimia corsa. Par asempiu: Ghjunchetu, Ghjuncheta, Ghjunchiccia.

Usi[mudificà | edità a fonte]

U ghjuncu servi (com'è a murta) par fabbricà i nassi pà a pesca. U ghjuncu hè coltu di ghjugnu o di lugliu parchì tandu si scalza faciuli.

Ci dici Paulu Simonpoli[2] ch'è: "U ghjuncu era adupratu per fà e casgiaghje. Una volta tagliatl i ghjunchi eranu siccati a u sole i primi ghjorni, dopu à l'ombra in la carcera. Dopu 2 o 3 semane eranu messi à bolle in l'acqua, o ind' u seru (Taravu). Dopu eranu accantati in un locu sicuru."

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu è in francesu.
  2. Simonpoli 1982, p. 104.

Gallaria d'imagini[mudificà | edità a fonte]

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

Rifarenzi[mudificà | edità a fonte]