Ghjallinetta

À prupositu di Wikipedia
A ghjallinetta
Gallinula chloropus Fangu, Corse (France) 01.JPG
Gallinula chloropus
Classificazione scientifica
Regnu Animalia
Divisione Chordata
Classa Aves
Ordine Gruiformes
Famiglia Rallidae
Generu Gallinula
Nome binuminale
Gallinula chloropus
Linnaeus, 1753
Gallinula chloropus -moorhen and 3 chicks on water.jpg

A ghjallinetta (Gallinula chloropus) hè un acellu di a famiglia di i Rallidi.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A ghjallinetta d'acqua si ricunnosce per via di u so piumaghju neru in e parte anteriore è marrone scuru annantu à a parte pusteriore di u corpu è annantu à l'ale; u bizzicu giallu hè dutatu à a basa d'una cera rossa. L'ale chjuse prisentanu una striscia di penne bianche, cum'ellu hè biancu u pusteriore sottu a breve coda. A lunghezza supareghja i 30 cm. I pedi sò dutati di diti assai longhi, è e zampe sò di culore giallu virdicciu.

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

L'ovi di a ghjallinetta

A ghjallinetta si nutrisce d'insetti acquatichi, di picculi pesci, di crustacei, di molluschi, di germi di piante acquatiche. Custruisce u nidu in a parte folta di a vegetazione acquatica è à spessu vicinu à a riva ma ancu annantu à isulotti precarii, oppuru annantu à a riva di u corsu d'acqua. E femine ci diponenu da cinqui à deci ovi di culore marrone machjate incù tacche più scure ch'elle covanu durante più di vinti ghjorni. I chjuchi suvitanu a matre da a quale sò curati per parechji sittimane. I chjuchi ponu esse predati da u sperghjorne cinnarinu.

A ghjallinetta hè un'abile nutatrice, mentre annantu à a terraferma si move malamente. Anu un bulu piuttostu pisante. Quand'elle sò spavintate emettenu un chjirlu caratteristicu. Stu cumpurtamentu permette u censimentu di l'animali ancu quand'elli sò nascosti à a vista.

Distribuzione è ambiente[mudificà | edità a fonte]

A ghjallinetta, incù parechje sottuspezie, hè diffusa in Europa, Africa è Asia. Hè nidificante in Europa cintrale, in Europa meridiunale è in Europa occidentale. Hè ancu nidificante estiva in Europa orientale. Ùn hè micca cunsiderata una spezia in priculu.

A ghjallinetta frequenta i lochi umidi: stagni, lavi è fussetti è in generale terreni umidi è acque chì scorrenu pianu pianu incù molte piante acquatiche.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Sò cunnisciute e siguente sottuspezie di ghjallinetta:

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

A ghjallinetta hè ancu chjamata a gallina d'acqua, a gallinella, o ancu a pullezza.[1]

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Battestini 1982.

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

Ligami[mudificà | edità a fonte]

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]