Ghjallinetta

À prupositu di Wikipedia
A ghjallinetta
Gallinula chloropus
Classificazione scientifica
Regnu Animalia
Divisione Chordata
Classa Aves
Ordine Gruiformes
Famiglia Rallidae
Generu Gallinula
Nome binuminale
Gallinula chloropus
Linnaeus, 1753

A ghjallinetta (Gallinula chloropus) hè un acellu di a famiglia di i Rallidi.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A ghjallinetta d'acqua si ricunnosce per via di u so piumaghju neru in e parte anteriore è marrone scuru annantu à a parte pusteriore di u corpu è annantu à l'ale; u bizzicu giallu hè dutatu à a basa d'una cera rossa. L'ale chjuse prisentanu una striscia di penne bianche, cum'ellu hè biancu u pusteriore sottu a breve coda. A lunghezza supareghja i 30 cm. I pedi sò dutati di diti assai longhi, è e zampe sò di culore giallu virdicciu.

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

L'ovi di a ghjallinetta

A ghjallinetta si nutrisce d'insetti acquatichi, di picculi pesci, di crustacei, di molluschi, di germi di piante acquatiche. Custruisce u nidu in a parte folta di a vegetazione acquatica è à spessu vicinu à a riva ma ancu annantu à isulotti precarii, oppuru annantu à a riva di u corsu d'acqua. E femine ci diponenu da cinqui à deci ovi di culore marrone machjate incù tacche più scure ch'elle covanu durante più di vinti ghjorni. I chjuchi suvitanu a matre da a quale sò curati per parechji sittimane. I chjuchi ponu esse predati da u sperghjorne cinnarinu.

A ghjallinetta hè un'abile nutatrice, mentre annantu à a terraferma si move malamente. Anu un bulu piuttostu pisante. Quand'elle sò spavintate emettenu un chjirlu caratteristicu. Stu cumpurtamentu permette u censimentu di l'animali ancu quand'elli sò nascosti à a vista.

Distribuzione è ambiente[mudificà | edità a fonte]

A ghjallinetta, incù parechje sottuspezie, hè diffusa in Europa, Africa è Asia. Hè nidificante in Europa cintrale, in Europa meridiunale è in Europa occidentale. Hè ancu nidificante estiva in Europa orientale. Ùn hè micca cunsiderata una spezia in priculu.

A ghjallinetta frequenta i lochi umidi: stagni, lavi è fussetti è in generale terreni umidi è acque chì scorrenu pianu pianu incù molte piante acquatiche.

Gallinula chloropus hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

A ghjallinetta campa in una varietà d'ambienti umiti, in particulare i paduli, i stagni, i canali è i bordi di e vadine. Hè un eccellente nutadore è capiciuttadore, è si nutrisce per u più d'insetti, di picculi pesci, di ranochje, di rettili è di varmi.

A ghjallinetta hè un acellu suciale chì campa in culonie. Si riproduce di veranu è à l'istate, è custruisce u so nidu sopra à e piante acquatiche o in i machjoni. A femina dipone da 2 à 17 ovi, ch'ella cova mentre circa 20 ghjorni. I piulelli sò pronti à bulà circa 7 simane dopu à a sbucciata.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Sò cunnisciute e siguente sottuspezie di ghjallinetta:

Lessicu[mudificà | edità a fonte]

A ghjallinetta hè ancu chjamata a gallina d'acqua, a gallinella, o ancu a pullezza.[2]

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).
  2. Battestini 1982.

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

Ligami[mudificà | edità a fonte]

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]