Geranium columbinum

À prupositu di Wikipedia
Geranium columbinum
Geranium columbinum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Geraniales
Famiglia Geraniaceae
Generu Geranium
Nome binuminale
Geranium columbinum
Carl Linnaeus, 1753

Geranium columbinum hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Geraniaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Geranium columbinum hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Geraniaceae. Si distingue da i so piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. E casce sò alterne è d'un verde vivu. I fiori, inquantu à elli, sò di culore rusulatu pallidu à viulinu, incù cinque petali distinti. Sò ragruppati in gaspe terminale, criendu cusì un'apparenza attraente.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Geranium columbinum hè originariu d'Europa, induv'ellu hè largamente spartu. Omu u trova per u più in e pratuline, l'arici di fureste è e zone erbose. Hè ancu prisente in certe rigione d'Asia è d'America suprana, induv'ellu hè stata introduttu.

Geranium columbinum hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa pianta priferisce e terre belle assiccate è ricche di materia organica. Hè capace à adattà si à sfarenti tipi di terre, da a rena à l'arzilla. Geranium columbinum fiurisce di regula da maghju à aostu, attirendu cusì numerosi insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I granelli sò spergugliati da u ventu o per mezu di animali chì s'appiccanu à e so spine.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

U nome scentificu Geranium columbinum hè statu datu à 'ssa spezia da Carl von Linné in u 1753. Esistenu dinù sinonimi per 'ssa pianta, tali Geranium sylvaticum è Geranium palustre. 'Ssi nomi sò stati imprudati da altri botanisti per designà variazione regiunale o sottuspezie di Geranium columbinum.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Geranium columbinum hè cunsideratu cum'è una pianta cumuna è ùn hè micca attualmente minacciatu. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale per causa di l'urbanisazione è di l'agricultura intensiva pò avè un impattu negativu annantu à a so pupulazione. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induve 'ssa pianta cresce naturalmente cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]