Gentiana asclepiadea

À prupositu di Wikipedia
Gentiana asclepiadea
Gentiana asclepiadea
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Gentianales
Famiglia Gentianaceae
Generu Gentiana
Nome binuminale
Gentiana asclepiadea
Carl Linnaeus, 1753

Gentiana asclepiadea hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Gentianaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A Gentiana asclepiadea hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e/di i Gentianaceae. Si distingue da e so magnifiche fiori turchine à forma di tromba, chì si spannanu d'istate. E casce di 'ssa pianta sò opposte, lanceulate è d'un verde vivu. A Gentiana asclepiadea pò aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

A Gentiana asclepiadea hè originaria d'Europa, induv'ella hè largamente sparta. Omu a trova per u più in e pratuline umite, i paduli è l'arici di fureste. 'Ssa pianta hè ancu prisente in certe rigione d'Asia cintrale.

Gentiana asclepiadea hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

A Gentiana asclepiadea hè una pianta vivace chì si riproduce per u più da granelli. Fiurisce da ghjunghju à sittembre, attirendu numerosi insetti inamacatori grazia à i so fiori coluriti è u so nettare abundante. I granelli di 'ssa pianta sò spergugliati da u ventu o traspurtati da l'animali.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

A Gentiana asclepiadea hè stata discritta per a prima volta da u botanistu svedese Carl von Linné in u 1753. Certi sinonimi di 'ssa pianta sò Gentiana asclepiadea var. major è Gentiana asclepiadea subsp. asclepiadea.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

A Gentiana asclepiadea hè una pianta relativamente cumuna in a so area di ripartizione naturale. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate per causa di a distruzzione di u so ambiente da l'urbanisazione è l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone umite è e pratuline induve 'ssa pianta si trova cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà. Misure di cunsirvazione, tale a criazione di riserve naturale, sò necessarie per pruteghje 'ssa spezia.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]