Genista tinctoria

À prupositu di Wikipedia
Genista tinctoria
Genista tinctoria
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Fabales
Famiglia Fabaceae
Genaru Genista
Nomu binuminali
Genista tinctoria
Carl Linnaeus, 1753

Genista tinctoria hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Fabaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Genista tinctoria hè una pianta vivaci appartinendu à a famiglia di i Fabaceae. Si caratterizeghja da i so piccioli ritti è ramificati, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 100 centimi. I so casci sò cumposti da trè fuglioli stretti è lungarini, d'un verdi vivu. I fiora, di culori giaddu vivu, sò ragruppati in gaspi terminali è appariscini da maghju à lugliu. Sò ricchi di nettaru, attirendu cusì numarosi insetti inamacatori.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Genista tinctoria hè urighjinaria d'Auropa, ind'edda hè largamenti spartu. Omu a trova par u più in i pratulini, i landi, l'arici di legnu è i ricci. Hè ancu prisenti in certi righjoni d'Asia è d'America subrana, ind'edda hè stata intradutta.

Genista tinctoria hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Genista tinctoria hè una pianta adatta à i terri povari è aciti. Hè capaci à fissà l'azotu atmusfericu grazia à una simbiosi incù i battirii prisenti in i so radichi. 'Ssa capacità li parmetti di pruspirà in ambienti induva d'altri pianti ùn pudariani micca sopravviva. Genista tinctoria si ripraduci par u più par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu. Pò ancu prupagà si da par via di calaturi, furmendu cusì culonii densi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Genista tinctoria apparteni à u genaru Genista, chì ragruppa circa 90 spezii di pianti. U so nomu scentificu cumplettu hè Genista tinctoria. Hè ancu cunnisciutu sottu à i sinonimi Genista lusitanica è Genista anglica.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Genista tinctoria hè una pianta cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari da l'urbanisazioni è l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni induva 'ssa pianta cresci naturalamenti, è ancu di prumova a so cultura in i giardini è i spazii verdi pà assicurà a so perennità.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]