Gaudinia fragilis

À prupositu di Wikipedia
Gaudinia fragilis
Gaudinia fragilis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Gaudinia
Nomu binuminali
Gaudinia fragilis
Palisot de Beauvois, 1812

Gaudinia fragilis hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Gaudinia fragilis hè una pianta arbacea annuali di a famiglia di i Poaceae. Misura trà 10 è 50 cm d'altura è pussedi i piccioli smilzi è fragili. I casci sò stretti è lungarini, incù una vaina chì circonda u picciolu. L'infiuriscenzi sò spighi di fiora verdi o viuletti, chì appariscini da ghjugnu à aostu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Gaudinia fragilis hè una spezia urighjinaria d'Auropa, d'Asia è d'Africa subrana. Hè prisenti in i pratulini, i campi, i bordi di stradonu è i tarreni abbandunati. Hè ancu cultivata com'è pianta da alimentu pà u bistiamu.

Gaudinia fragilis hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Gaudinia fragilis hè stata discritta pà a prima volta da u butanistu alimanu Johann Heinrich Friedrich Link in u 1827. Hè stata classificata in u genaru Gaudinia, chì cumprendi circa 10 spezii. Gaudinia fragilis hè ancu cunnisciuta sottu à i noma di Gaudinia hispanica è di Gaudinia procumbens.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Gaudinia fragilis hè una spezia cumuna è largamenti sparta, è ùn hè micca cunsidarata com'è minacciata. Eppuri, com'è numarosi pianti salvatichi, hè minacciata da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Hè ancu sensibuli à l'inguinamentu di l'aria è di l'acqua. Misuri di cunsirvazioni sò nicissarii par pruteghja 'ssa spezia è u so ambienti.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]