Gagea pratensis

À prupositu di Wikipedia
Gagea pratensis
Gagea pratensis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Liliopsida
Ordini Liliales
Famiglia Liliaceae
Genaru Gagea
Nomu binuminali
Gagea pratensis
( Pers. ) Dumort. , 1829

Gagea pratensis hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Liliaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Gagea pratensis hè una pianta arbacea vivaci à bulbu (geufita) chì fiurisci à u principiu di u branu (di solitu d'aprili) è aghjunghji un'altezza di 8 à 20 cm. A pianta ùn pussedi chì una sola foglia di basa, larga da 2 à 4 mm chì a so sizzioni trasvirsali hè in V. A cascia infiriori di u picciolu varca di solitu nittamenti l'infiuriscenza chì conta da unu à sei fiora. I sei tepali du culori giaddu duratu à giaddu virdicciu è ancu i piccioli fiurali ùn prisentani micca pela. I tepali ùn sò micca pinzuti. A pianta pussedi un bulbu principali incù dui bulbi sicundarii nudi, chjinati è giaddicci. U numaru di crumusomi hè di 2n = 36, 48 o 60.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Gagea pratensis hè largamenti sparta in Auropa, in particulari in i pratulini è i zoni arbosi. Omu a trova ancu in Asia uccidentali è in Africa subrana. 'Ssa pianta prifirisci i terri umiti è i climi timparati.

Gagea pratensis hè prisenti in Corsica, ma hè rarissima.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Gagea pratensis hè una pianta à fiuritura braninca. Fiurisci di regula trà marzu è maghju. I fiora sò inamacati da l'insetti, tali l'abbi è i sbarabattuli, chì sò attratti da u so culori vivu è u so nettaru. I graneddi sò spargugliati da u ventu o da l'animali.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Gagea pratensis hè ancu cunnisciuta sottu u nomu di Gagea lutea. Faci parti genaru Gagea, chì capisci|cumprendi à l'incirca 100 spezii di pianti arbacei. Certi spezii prossimi da Gagea pratensis sò Gagea bohemica è Gagea minima.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Gagea pratensis hè una pianta rilativamenti cumuna è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari par causa di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva, pò custituiscia una minaccia par a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i pratulini è i zoni arbosi induva 'ssa pianta si sviluppa.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]