Frìsgiula

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Frisgia)
Borago officinalis
Borago officinalis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Boraginales
Famiglia Boraginaceae
Genaru Borago
Nomu binuminali
Borago officinalis
Carl Linnaeus, 1753

A frisgiula (Borago officinalis) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Boraginaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A frisgiula hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Boraginaceae. Hè urighjinaria di u circondu mediterraniu, ma hè avà largamenti cultivata in u mondu sanu par causa di i so utilisazioni midicinali è culinarii.

A frisgiula hè una pianta ribusta chì pò aghjunghja un'altezza da 60 à 100 centimi. Pussedi i piccioli ritti è ramificati, cuparti à pela rozi. I so fogli sò grandi, uvali è appena dintati annantu à i lati. Sò ancu cuparti di pela, ciò chì li dà una tissitura roza tucchendu la. I fiora di Borago officinalis sò d'un turchinu vivu è à forma di stedda. Sò ragruppati in gaspi pindenti in cima à i piccioli.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A frisgiula hè urighjinaria di u circondu mediterraniu, ma si hè sparta in numarosi righjoni di u mondu grazia à a so cultura è à u so utilisazioni in quant'è pianta urnamintali. Omu a trova avà in numarosi paesi, in particulari in Auropa, in America subrana è in Australia. Cresci di regula in i terri beddi assiccati è assuliati.

Borago officinalis hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

A frisgiula hè una pianta annuali chì si ripraduci da graneddi. Fiurisci da maghju à sittembri, attirendu numarosi insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi sò spargugliati da u ventu è poni firmà campivi in a terra mentri parechji anni.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Borago officinalis apparteni à u genaru Borago, chì cumprendi parechji altri spezii simili. Certi sinonimi apradati pà disignà 'ssa pianta sò Borago hortensis è Borago boraginaceae.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A frisgiula ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Par causa di a so larga distribuzioni è di a so cultura sparta, hè faciuli dispunibili in u cummerciu ed hè à spessu cultivata in i giardini. Eppuri, hè impurtanti di vighjà à ciò ch'i pupulazioni salvatichi ùn siini micca sfruttati incù eccessu cù u fini di prisirvà a biudiversità è l'ecusistemi ind'edda si trova.

Lessiculugia[mudificà | edità a fonte]

Altri noma di a frisgiula sò : a burrascia, a burrace o a burracine.

Usi[mudificà | edità a fonte]

I casci si mettini in a suppa nanzi ch’edda fiurischi, di i foglii si ni faci dinò una tisana pà i reni. U fiori si metti in a frittata d’ovi, in i schjacci. Ghjè inzuccaratu è i ziteddi u suchjavani. Si metti à buleghju cù i violi è si ni faci una tisana bona par u pettu.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]