Festuca trichophylla

À prupositu di Wikipedia
Festuca trichophylla
Festuca trichophylla
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Festuca
Nomu binuminali
Festuca trichophylla
Carl Linnaeus, 1753

Festuca trichophylla hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Festuca trichophylla hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti è casci stretti è lungarini. I casci sò di regula verdi, ma poni calchì volta prisintà tinti turchinicci. L'infiuriscenzi sò spighi cumpatti, furmati di fiurareddi disposti in gaspi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Festuca trichophylla hè urighjinaria di i righjoni muntosi d'Auropa, in particulari l'Alpi è i Pirenei. Omu a trova ancu in certi righjoni d'Asia cintrali. 'Ssa pianta prifirisci i terri beddi assiccati è i climi freschi.

Festuca trichophylla hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Festuca trichophylla hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di graneddi. Fiurisci di regula di branu è d'istatina, pruducendu spighi di fiora chì attirani l'insetti inamacatori. I graneddi sò dopu dissiminati da u ventu o l'animali. 'Ssa spezia hè adattata à i cundizioni muntosi è pò risista à tampiraturi freti è à altitudini elevati.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Festuca trichophylla hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri sinonimi, tali Festuca ovina subsp. trichophylla è Festuca valesiaca subsp. trichophylla. 'Ssi noma sò stati apradati in u passatu pà disignà variazioni rigiunali di 'ssa pianta.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Festuca trichophylla ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè rilativamenti sparta in a so aria di ripartizioni naturali è ùn hè micca sottumissa à una prissioni significativa divuta à l'attività umana. Eppuri, certi pupulazioni poni essa affittati da a distruzzioni di u so ambienti par via di l'urbanisazioni o di u sfruttamentu agriculu intinsivu. Hè dunqua impurtanti di surviglià u statu di cunsirvazioni di 'ssa pianta è di piglià misuri di prutizzioni s'eddu hè nicissariu.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]