Festuca heterophylla

À prupositu di Wikipedia
Festuca heterophylla
Festuca heterophylla
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Festuca
Nomu binuminali
Festuca heterophylla
Jean-Baptiste de Lamarck, 1779

Festuca heterophylla hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Festuca heterophylla hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Si caratterizeghja da fogli stretti è lungarini, misurendu trà 10 è 30 centimi di lunghezza. I casci sò di regula verdi, ma poni calchì volta prisintà tinti turchinicci. I piccioli di a pianta sò fini è poni aghjunghja un'altezza di 50 centimi. L'infiuriscenzi sò cumposti da spighi di fiora ragruppati in gaspi densi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Festuca heterophylla hè urighjinaria di i righjoni muntosi d'Auropa, in particulari l'Alpi è i Pirenei. A parsona pò ancu truvà la in certi righjoni d'Asia cintrali. 'Ssa spezia prifirisci i terri beddi assiccati è i climi freschi. Hè à spessu prisenti in i pratulini alpini è i pasciali di muntagna.

Festuca heterophylla hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Festuca heterophylla hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di graneddi. A fiuritura hà locu di branu è d'istatina, quandu i spighi di fiora si sviloppani. I fiora sò inamacati da u ventu, ciò chì prupizia una dispersioni efficaci di i graneddi. I graneddi sò lebbii è poni essa traspurtati annantu à longhi distanzi da u ventu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Festuca heterophylla hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Festuca ovina subsp. hirtula. 'Ssu nomu hè stata usatu in u passatu par disignà 'ssa spezia, ma hè avali cunsidaratu com'è obsuletu. Festuca heterophylla apparteni à u genaru Festuca, chì ragruppa numarosi spezii di graminacei.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Festuca heterophylla ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè rilativamenti sparta in a so aria di ripartizioni naturali è ùn hè micca sottumissa à una prissioni significativa divuta à l'attività umana. Eppuri, certi pupulazioni poni essa affittati da a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari par via di l'espansioni di l'agricultura è di l'urbanisazioni. Hè dunqua impurtanti di surviglià u statu di i pupulazioni di Festuca heterophylla è di piglià misuri di cunsirvazioni s'eddu hè nicissariu.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]