Festuca arundinacea
| |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Festuca arundinacea | |||||
| Classifica scentifica | |||||
| Regnu | Plantae | ||||
| Divisioni | Tracheophyta | ||||
| Sottudivisioni | Spermatophytes | ||||
| Ordini | Poales | ||||
| Famiglia | Poaceae | ||||
| Genaru | Festuca | ||||
| Nomu binuminali | |||||
| Festuca arundinacea Johann Christian Daniel von Schreber, 1771 | |||||
Festuca arundinacea hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.
Discrizzioni
[mudificà | edità a fonte]Festuca arundinacea hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti pudendu aghjunghja un'altezza da 1 à 2 metri. I so casci sò liniari, longhi è stretti, incù una vaina liscia. L'infiuriscenzi sò spighi densi, di forma cilindrica, cumposti da fiurareddi verdi.
Ripartizioni
[mudificà | edità a fonte]Urighjinaria d'Auropa, Festuca arundinacea hè oghji largamenti sparta in u mondu sanu. Hè prisenti in numarosi paesi, in particulari in America subrana, in Asia è in Australia. 'Ssa spezia hè stata intradutta in numarosi righjoni par causa di u so valori furageru è di a so capacità à adattà si à diffarenti tipi di terri.
Biulugia
[mudificà | edità a fonte]Festuca arundinacea hè una pianta vivaci chì si prupaga par u più da i so rizomi suttarranii. Priferi i terri umiti è fertili, ma pò ancu sopravviva in cundizioni più asciutti. 'Ssa spezia hè capaci à tullarà tampiraturi estremi, andendu da u fretu invernincu à u caldu di l'istati. Hè ancu risistenti à certi malatii è à a sicchina.
Tassunumia
[mudificà | edità a fonte]Festuca arundinacea hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma. Frà i sinonimi currintamenti usati, si trova Schedonorus arundinaceus è Lolium arundinaceum.
Cunsirvazioni
[mudificà | edità a fonte]Festuca arundinacea hè una spezia cunsidarata com'è essendu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Hè largamenti cultivata com'è pianta furagera in numarosi righjoni di u mondu. Eppuri, in certi righjoni ind'edda hè stata intradutta, pò divintà invadenti è fà cuncurrenza à i spezii indigeni. Hè dunqua impurtanti di surviglià è di cuntrullà a so prupagazioni in 'ssi zoni pà prisirvà l'equilibriu eculogicu.
Rifarimenti
[mudificà | edità a fonte]- Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.
Noti
[mudificà | edità a fonte]- ↑ Jeanmonod & Gamisans (2013).
Altri prugetti
[mudificà | edità a fonte]
Festuca arundinacea annantu à Wikimedia Commons.