Festuca arundinacea

À prupositu di Wikipedia
Festuca arundinacea
Festuca arundinacea
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Festuca
Nomu binuminali
Festuca arundinacea
Johann Christian Daniel von Schreber, 1771

Festuca arundinacea hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Festuca arundinacea hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti pudendu aghjunghja un'altezza da 1 à 2 metri. I so casci sò liniari, longhi è stretti, incù una vaina liscia. L'infiuriscenzi sò spighi densi, di forma cilindrica, cumposti da fiurareddi verdi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Urighjinaria d'Auropa, Festuca arundinacea hè oghji largamenti sparta in u mondu sanu. Hè prisenti in numarosi paesi, in particulari in America subrana, in Asia è in Australia. 'Ssa spezia hè stata intradutta in numarosi righjoni par causa di u so valori furageru è di a so capacità à adattà si à diffarenti tipi di terri.

Festuca arundinacea hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Festuca arundinacea hè una pianta vivaci chì si prupaga par u più da i so rizomi suttarranii. Priferi i terri umiti è fertili, ma pò ancu sopravviva in cundizioni più asciutti. 'Ssa spezia hè capaci à tullarà tampiraturi estremi, andendu da u fretu invernincu à u caldu di l'istati. Hè ancu risistenti à certi malatii è à a sicchina.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Festuca arundinacea hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma. Frà i sinonimi currintamenti usati, si trova Schedonorus arundinaceus è Lolium arundinaceum.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Festuca arundinacea hè una spezia cunsidarata com'è essendu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Hè largamenti cultivata com'è pianta furagera in numarosi righjoni di u mondu. Eppuri, in certi righjoni ind'edda hè stata intradutta, pò divintà invadenti è fà cuncurrenza à i spezii indigeni. Hè dunqua impurtanti di surviglià è di cuntrullà a so prupagazioni in 'ssi zoni pà prisirvà l'equilibriu eculogicu.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]