Festuca altissima

À prupositu di Wikipedia
Festuca altissima
Festuca altissima
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Liliopsida
Ordini Cyperales
Famiglia Poaceae
Genaru Festuca
Nomu binuminali
Festuca altissima
All. , 1789

Festuca altissima hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Festuca altissima hè una spezia di pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Pò aghjunghja un'altezza di 1,5 metru è pussedi casci stretti è lungarini, d'un verdi scuru. L'infiuriscenzi sò i spighi di fiora verdi o viuletti, chì appariscini d'istati.

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè una pianta vivaci, ciò chì significheghja ch'edda pò campà parechji anni. Si ripraduci par u più par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu. Festuca altissima prifirisci i terri beddi assiccati è tullareghja cundizioni di sicchina mudarata. Hè adattata à climi timparati.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Festuca altissima hè urighjinaria d'Auropa è d'Asia, ma hè stata intradutta in altri righjoni di u mondu, in particulari in America subrana. Cresci in i pratulini, i campi è i bordi di stradonu.

Festuca altissima hè prisenti in Corsica ma hè rara.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Festuca altissima hè ancu cunnisciuta sottu u nomu di Festuca elatior. Apparteni à u genaru Festuca, chì cumprendi circa 300 spezii di pianti arbacei. I sinonimi di Festuca altissima cumprendini Festuca pratensis è Festuca gigantea.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Festuca altissima ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè à spessu usata com'è pianta urnamintali in i giardini è i parchi. Eppuri, com'è edda pò prupagà si prestu è divintà invadenti, pò pona prublemi in l'ecusistemi naturali. Hè dunqua impurtanti di surviglià a so crescita è di cuntrullà la s'eddu hè nicissariu.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]