Fata Morgana

À prupositu di Wikipedia
Una Fata Morgana in Bornholm (Danimarca)

In ottica, a Fata Morgana hè una forma cumplessa è inabituali di miraghju chì omu pò ussirvà in una striscia stretta sopra à l'orizonti.[1] U finominu hè ancu cunnisciutu à u stranieri sottu à u so nomu talianu, chì si tratta d'un finominu à spessu ussirvatu in u strittonu di Missina è trasmissu da i Nurmani. Faci rifirimentu à a fata Morgana di a mitulugia celtica, chì inducìa ind'è i marinari visioni di casteddi fantastichi in aria o annantu à a terra, cù u fini d'attirà li è di cunducia li cusì à a morti.

'Ssu finominu, chì pò essa ussirvatu annantu à terra o in mari, in i righjoni pularii o i diserti, sforma talmenti l'ughjettu (o l'ughjetti) annantu à u quali u miraghju agisci ch'eddu diventa insolitu è impussibuli à ricunnoscia. Pò affittà ogni tipu d'ughjettu distanti, com'è l'isuli, i costi o i batteddi. U sughjettu hè musciatu in traccia d'evuluà, in pusizioni diffarenti di quiddi d'urighjina, in una visioni chì pò passà senza transizioni da a cumprissioni à l'allungamentu.

'Ssu finominu si pruduci in diversi loca di u mondu. Hà ispiratu da numarosi opari puetichi, chì i so autori furniscini spiigazioni imaginativi di u finominu. L'upinioni siont'è a quali u miraghju hè ancu à l'urighjina di certi casi d'ussirvazioni di ovni hè largamenti sparta.

Discrizzioni di u finominu[mudificà | edità a fonte]

Fata Morgana in a penisula di Quiberon, in Francia

'Ssu finominu otticu si pruduci quandu i raghji luminosi sò incurvati da u passaghju à traversu strati d'aria à tampiraturi diffarenti, in cundizioni d'invirsioni termica, in i quali a transizioni trà i strati hè carattarizata da un gradienti termicu scabrosu, incù a furmazioni d'un cunduttu atmusfericu. Difatti, quandu u tempu hè chjaru, pò accada chì un stratu d'aria mori più caldu ricopri un stratu d'aria più fretu. In 'ssu casu, a diffarenza trà l'indizii di rifrazzioni pò caghjunà a furmazioni d'un cunduttu atmusfericu chì agisci com'è una lintichja di rifrazzioni, pruducendu una seria d'imaghjini dritti è invirtiti. Da chì u finominu di a Fata Morgana si pruduci, l'esistenza d'un'invirsioni termica ùn hè micca bastevuli, ma a furmazioni simultania d'un cunduttu atmusfericu hè ancu richjesta, ciò chì spiega u carattaru abbastanza eccezziunali di u finominu otticu.

Si tratta dunqua d'un effettu duvutu à a distribuzioni particulari di l'indiziu di rifrazzioni di a luci sularia in i diffarenti strati d'aria è dunqua, d'una certa manera, d'un'analugia incù u miraghju. A diffarenza risedi in u fattu chì sinu à una certa altezza, l'indiziu di rifrazzioni aumenta incun edda eppo diminuisci di novu, hè par quissa chì cuntrariamenti à u miraghju, l'imaghjini sò mori cambiarini è sfurmati, difficiuli à ricunnoscia.

Par spiigà 'ssu finominu, basta à imaginà chì a luci pruvinendu da un puntu hè distribuita verticalamenti, l'ughjetti in a luntananza pigliani l'apparenza di torri, di pinaculi, d'ubelischi.

Giugrafia di u finominu[mudificà | edità a fonte]

'Ssu finominu schersu hè statu ussirvatu in parechji righjoni:

  • annantu à u strittonu di Missina, induv'eddu hè sturicamenti cunnisciutu;
  • in Corsica [2]
  • à Mazara del Vallo, induva una parti di u fronti di mari porta u nomu di l'effettu sopramintuvatu;
  • in altri lavi è annantu à i costi di u sudu di l'Italia;
  • in u Salentu, in certi cundizioni mitiurulogichi, diventa pussibuli d'ussirvà u massicciu di u Pollino (una lati ionica) o i muntagni d'Albania (una lati adriatica);
  • in u disertu di Mojave in i Stati Uniti d'America;
  • à a larga di l'isula Victoria à u Canada;
  • in u righjonu di i Grandi Lavi in i Stati Uniti d'America, induva u finominu hè statu ussirvatu non solu d'istatina, ma ancu di vaghjimu è di branu;
  • sopra à u strittonu di Ghjibilterra;
  • in Irlanda;
  • in Nurvegia;
  • in Liguria annantu à a Riviera di Ponente, induva omu pò calchì volta veda riflessi di a Corsica è di l'isula d'Elba o di l'arcipelagu tuscanu;
  • à Tozeur, in Tunisia (un finominu chì hà ispiratu a canzona I treni di Tozeur di Alice è Franco Battiato);
  • à Nocera Umbra, induva, d'istati è in cundizioni particulari, si pò veda u soli pisà si dui volti da a cima di u monti Penninu.

Ussirvazioni di u finominu[mudificà | edità a fonte]

Una siquenza d'imaghjini pigliati dipoi San Francisco (USA) mostra l'isuli Farallon prossimi.[3]

L'ussirvazioni d'una Fata Morgana hè più prubabili in i righjoni pularii, in particulari annantu à grandi stesi di ghjacciu chì a so tampiratura hè bassa è uniforma. U finominu pò eppuri pruducia si in numarosi righjoni. In i righjoni pularii, a Fata Morgana pò essa ussirvata à u mumentu di ghjurnati rilativamenti freti, mentri chì in i diserti è annantu à i stesi d'acqua, u finominu hà più scianza di pruducia si mentri i ghjorna induva a tampiratura hè supiriori à a media.

Da chì u finominu si pruduci, l'invirsioni termica devi essa abbastanza forti da chì l'incurvatura di i raghji luminosi indrentu à a stratu d'invirsioni fussi più forti ch'è l'incurvatura di a Terra. L'ussirvatori devi truvà si indrentu o in sottu cunduttu atmusfericu pà veda a Fata Morgana.

U finominu pò essa ussirvatu dapoi n'importa chì altitudina : à u liveddu di u mari i in i vetti di i muntagni, o ancu dapoi un avviò. Hè di regula visibuli à ochji nudu, ma par una visioni dittagliata, hè megliu à usà di cannuchjali o di un telescopiu.

U finominu di a Fata Morgana pò pruducia si incù intensità diffarenti, in certi casi, dapoi a costa calabresa, si pò veda a Cicilia più prossima ch'è a nurmali incù imaghjini sfurmati chì si rispechjani in u mari o annantu à a terra ; in sustanza, a distanza pari ùn essa cà di uni pochi di cintunari di metri è a parsona hà l'imprissioni d'ussirvà una cità irriali in u strittonu chì cambia è sparisci in mori pocu tempu. Calchì volta, si pò distingua brivamenti casi, vitturi è ancu parsoni.

'Ssu finominu ùn hè visibuli, par causa di i cundizioni particulari di luminusità, chì a matina è unicamenti dapoi a lati calabresa di u strittonu. Si pruduci quandu, à a suparficia di u mari, di minusculi candidducci d'acqua rarificata agiscini com'è una luppa.

Un finominu otticu simili pò ancu pruducia si i ghjorna d'istati assuliati in a campagna infinita di tondu à Alberese, in u righjonu di a Maremme di Grosseto. In 'ssu casu, i grandi spazii spruvisti d'arburi, par u più cultivati di granu o di ghjirasoli, sò dirittamenti allumati da una putenti luci sularia chì, attravirsendu un'atmusfera particularamenti chjara, crea stu effettu di rifrazzioni.

Lighjendi liati à u finominu[mudificà | edità a fonte]

A figura mitulogica di a Fata Morgana

Esistini numarosi lighjendi annantu à u miraghju di a Fata Morgana, ma i più sparti sò dui. Siont'è a prima, isciuta da l'imaginazioni di i pueti chì ani discrittu è pruvatu à spiigà 'ssu finominu, a Fata Morgana (nomu d'urighjina brittona significhendu fata di l'acqui) hà pà dimora i custruzzioni fantastichi pieni à torri chì sembrani materializà si sottu davanti à l'ochja di quiddi chì assistini à u miraghju.

A siconda, inveci, hè una lighjenda largamenti sparta in tuttu u strittonu di Missina: mentri l'invadi barbari, à u mesi d'aostu, un rè barbaru ghjuntu à Reggio Calabria vissi a Cicilia à l'orizonti è si dumandava comu fà par aghjunghja la quandu una biddissima donna (a Fata Morgana) feci appariscia l'isula à dui passi di u rè, chì si lampò in acqua, parsuasu di pudè ghjugna ci in quattru è trè setti. Ma l'incantu si rumpiti è u rè s'annigò.

In 1060, a Fata Morgana prupunì d'aiutà u capu nurmanu Rugeru d'Altavilla à libarà a Cicilia di a duminanza musulmana : Rugeru a viditi cuddà à bordu di un carrulu biancu è turchinu apparsu in modu mistiriosu, tiratu da setti cavaddi bianchi à criniera turchina.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da a wikipedia in talianu.
  2. Ussirvazioni d'una Fata Morgana à a larga di u Capicorsu.
  3. I sedici futugrafii (tutti pigliati listessu ghjornu) mosciani comu l'imaghjina apparenti cambia bruscamenti di forma par via di u finominu. Difatti, i quattordici primi futugrafii sò stati pigliati in u spaziu di uni pochi di minuti. I dui ultimi imaghjini, inveci, sò stati pigliati uni pochi d'ori dopu, à tramontu. Tandu, l'aria era più fresca è l'uceanu, prubabilamenti, un pocu più caldu : quissa hà pruvucatu un'invirsioni termica chì ùn era micca cusì forti ch'è uni pochi di ori innanzi. Un miraghju hè ancu prisenti annantu à i dui ultimi ritratti, ma ùn si tratta micca d'una Fata Morgana, ma d'un miraghju supiriori, un finominu mori menu raru è cumplessu.