Falcu columbaghju

À prupositu di Wikipedia
U falcu columbaghju
Falco peregrinus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Falconiformes
Famiglia Falconidae
Generu Falco
Nome binuminale
Falco peregrinus
Marmaduke Tunstall, 1771, 1818

U falcu columbaghju (Falco peregrinus) hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di e Falconidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

U falcu columbaghju hè un acellu di preda di a famiglia di i Falconidae. Hè u più rapidu di u mondu, pudendu aghjunghje una velucità piumbendu di più di 320 km/ora. Hè caratterizatu da u so corpu slanciatu, e so ale pinzute è a so coda longa è stretta. U so piumaghju hè grisgiu culore di petra paisa annantu à u sopra, incù l'aste nere annantu à a coda, è bianca crema annantu à u sottu. I masci sò appena più chjuchi ch'è e femine.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

U falcu columbaghju hè l'acellu di preda u più spartu à u mondu, nichjendu annantu à tutti i cuntinenti fora di l'Antarticu. Omu u trova in una grande varietà d'ambienti, in particulare e scugliere custiere, e muntagne è i deserti.

U falcu columbaghju hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

U falcu columbaghju hè un cacciadore spicializatu, nutriscendu si per u più d'acelli ch'è ellu cattura in bulu. Usa a so velucità è a so vista trimente per sceglie e so prede, po piomba per chjappà li incù i so artigli. Hè dinù cunnisciutu per a so capacità à si inserisce si in spazii stretti per aghjunghje e so prede.

U falcu columbaghju hè munogamu è nichja di regula sopra à scugliere o curnice. A femina face di regula 3 à 4 ovi, chì sò incubati da i dui parenti. I piugoni nascenu cechi è cuperti di prima pelu, è dipendenu di i so parenti per cibà si mentre parechje simane.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

U falcu columbaghju hè a spezia tipu di u generu Falco. Hè statu discrittu da Marmaduke Tunstall in u 1771 sottu u nome di Falco peregrinus. Parechje sottuspezie sò state discritte, ma a so validità hè dibattuta.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

U falcu columbaghju hè statu gravamente affittatu da l'usu di pesticidii, in particulare u DDT, in u 1950 è u 1960. 'Ssi pesticidii anu pruvucatu u ristringhjimentu di a cunchiglia di l'ovi, ciò chì hà caghjunatu una calata di a riproduzione. Eppuru, e pupulazione di falchi columbaghji si sò ristabilite dapoi l'interdizzione di u DDT, è a spezia hè attualmente classificata cum'è essendu di preoccupazione minore da l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). U Falcu columbaghju hè prutettu da a cunvinzione internaziunale di Washington (CITES) chì intardisce u cummerciu di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione.

E principale minacce per u falcu columbaghju cumprendenu a distruzzione di l'ambiente, l'inticciu incù strutture umane è l'avvilenamentu à i pesticidii.

I sforzi di cunsirvazione di u falcu pilegrinu cumprendenu a prutezzione di l'ambiente, a custruzzione d'appullatoghji artifiziali è a sensibilisazione di u publicu.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Ligami[mudificà | edità a fonte]

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]