Falco vespertinus

À prupositu di Wikipedia
Falco vespertinus
Falco vespertinus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Falconiformes
Famiglia Falconidae
Generu Falco
Nome binuminale
Falco vespertinus
Carl Linnaeus, 1766

U falcu cuccu (Falco vespertinus) hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di e Falconidae. 'Ssu picculu falcu si distingue da u so piumaghju coluritu è a so capacità di bulu rapidu è agile, ciò chì ne face un predatore efficace in u so ambiente naturale.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

U falcu cuccu misura trà 28 è 34 centimi di lunghezza, incù una largura andendu da 65 à 75 centimi. I masci, di regula più chjuchi ch'è e femine, prisentanu un piumaghju particularmente distintivu mentre a staghjone di riproduzione, incù parte superiore grisge o turchine è parte inferiore rosse. E femine è i ghjovani acelli anu un piumaghju più ternu, per u più brunu sopra è crema sottu, incù strice bughje. U bizzicu hè cortu è incurvatu, tipicu di i falchi, è e zampe sò gialle.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

U falcu cuccu hè una spezia migratrice. A so area di riproduzione si stende à traversu l'Eurasia, dapoi l'Europa di l'Estu insin'à a Siberia. Priviligeghja e zone aperte tale e steppe, e pratuline è i campi agriculi per nichjà è caccighjà. Dopu à a staghjone di riproduzione, migra ver'di l'Africa subsahariana per passà ci l'inguernu. Mentre 'ssa migrazione, hè pussibile d'ossirvà la/lu in numerosi rigione d'Europa è Mediu Oriente.

U falcu cuccu hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

U rigimu alimintare di u falcu cuccu hè per u più cumpostu da insetti, in particulare di grillachje è di grilli, bench'ellu ellu possi ancu catturà acellucci è ruditori. A caccia si face in bulu, u falcu piumbendu annantu à a so preda à grande velucità. A riproduzione hà locu una volta à l'annu ; u nidu hè di regula situatu in arburi, à spessu in anziani nidi d'altri acelli, da induve u so nome di falcu cuccu. A femina face trà 2 è 4 ovi, chì sò cuvati per u più da ella, mentre ch'è u masciu furnisce u cibu.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Falco vespertinus ùn hà micca sottuspezie ricunnusciute, benchì variazione regiunale in a culurazione è a taglia possinu esse ossirvate. I sinonimi storichi di a spezia inchjudenu Hypotriorchis vespertinus è Rhynchodon vespertinus, ma 'ssi nomi ùn sò più cumunamente imprudati in a litteratura scentifica cuntimpuranea.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

U statutu di cunsirvazione di u falcu cuccu hè attualmente classificatu cum'è preoccupazione minore da l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). Eppuru, a spezia face fronte à parechje minacce, in particulare a perdita d'ambiente duvuta à l'agricultura intensiva è à l'urbanisazione, è ancu l'usu di pesticidii chì riduce a dispunibilità di e so prede. Sforzi di cunsirvazione sò in piazza in parechje rigione di a so area di ripartizione, visendu à pruteghje l'ambienti è à surviglià e pupulazione di a spezia.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]