Falco eleonorae

À prupositu di Wikipedia
U falcu d'Eleunora
Falco eleonorae
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Falconiformes
Famiglia Falconidae
Genaru Falco
Nomu binuminali
Falco eleonorae
Giuseppe Gené, 1839

U falcu d'Eleunora (Falco eleonorae) hè una spezia di aceddu chì faci parti di a famiglia di i Falconidae.

Murfulugia

U falcu d'Eleunora hè un falcu di taglia media misurendu trà 36 è 42 cm, incù una largura da 84 à 105 cm. I so ali sò longhi è pinzuti, u so corpu slanciatu è a so coda abbastanza longa. Esistini dui tipi di piumaghju : u tipu scuru, unifurmamenti bughju, è u tipu chjaru, dutatu di bucceddi bianchi è d'un corpu castagninu strisciatu di neru. I ghjovani t'ani i disegni cuntrastati sottu à l'ali.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

U falcu d'Eleunora hè una spezia migratrici chì nichja annantu à i scuglieri custieri è l'isuli di u bacinu mediterraniu, par u più in Grecia (induva si trova 80% di a pupulazioni tutali), ma ancu in iSpagna (isuli Baleari), in Cruazia, in Tunisia (arcipelagu di a Galita), in Algiria è à u Maroccu, insin'à i Canarii in l'Atlanticu. A so aria di ripartizioni invirnali si situeghja par u più in Africa subsahariana, di a Mauritania à u Senegali è à livanti insin'à u Niger è à u Tchad.

Falco eleonorae hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U falcu d'Eleunora hè un pridatori aghjili è spicializatu in a caccia di l'aceddi migratori. U so bulu graziosu cumporta accilirazioni listrissimi. Nichja annantu à i scuglieri è l'isuli custieri, à spessu in culonii densi. A ripruduzioni hà locu da a fini di u branu à u principiu di u vaghjimu. I dui parenti participeghjani à l'incubazioni è à a cura di i ghjovani.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

U falcu d'Eleunora apparteni à u genaru Falco. U so nomu scentificu hè Falco eleonorae, in umaghju à Eleunora d'Arborea, ghjudici suprema è eruina naziunali di Sardegna, chì hè stata a prima suvrana in Auropa à pruteghja i nidi di rapaci à a fini di u XIVu seculu.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

U falcu d'Eleunora hè classificatu com'è Priaccupazioni minori da l'Unioni Internaziunali pà a Cunsirvazioni di a Natura (UICN), bench'è i so pupulazioni siini appena in scriscenza. I principali minacci chì pesani annantu à a spezia sò a distruzzioni è a pirturbazioni di i so ambienti di ripruduzioni, a caccia illegali è a cuncurrenza incù altri spezii par i siti di nidificazioni. I prugrammi di cunsirvazioni sò in piazza pà pruteghja i culonii di ripruduzioni è sinsibilizà u publicu à l'impurtanza di 'ssa spezia emblematica di u mari Tarraniu.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]