Falco cherrug

À prupositu di Wikipedia
Falco cherrug
Falco cherrug
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Falconiformes
Famiglia Falconidae
Genaru Falco
Nomu binuminali
Falco cherrug
John Edward Gray, 1834

Falco cherrug hè una spezia di aceddu chì faci parti di a famiglia di i Falconidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Falco cherrug hè un grandi rapaci diurnu di a famiglia di i Falconidae. Misurendu da 48 à 58 cm di longa è incù una largura pudendu aghjunghja 130 cm, hè più chjattu chì u falcu piligrinu incù l'ali larghi è attundati è una coda abbastanza corta. U so piumaghju hè grisgiu brunicciu chjaru annantu à u sopra, incù strisci più scuri annantu à l'ali è a coda. U sottu hè più chjaru, andendu da u bisgiu chjaru à u rossu. A testa hè chjuca è grisgia, incù cigli bianchi. L'ochja sò giaddi è u bizzicu hè cortu è à uncinu, di culori grisgiu scuru à neru. U dimurfisimu sissuali hè pocu marcatu, i femini essendu appena più grandi è più grevi ch'è i masci.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Falco cherrug hè una spezia di steppi è di pratulini aparti. A so aria di ripartizioni si stendi da l'Auropa cintrali è uriintali à l'Asia cintrali è Nordu, è cumprendi in particulari l'Ungaria, a Rumania, a Russia, u Cazacchistanu, a Mongulia è a China. In Auropa, a pupulazioni hà cunnisciutu un diclinu impurtanti mentri u 20imu seculu, par u più par causa di a distruzzioni di u so ambienti è di l'usu di pisticidii. Prugrammi di cunsirvazioni sò stati missi in campu par turrà à intruducia a spezia in certi paesi, in particulari in Francia è in Alimagna.

Falco cherrug hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Falco cherrug hè un pridatori uppurtunistu chì si ciba par u più di picculi mammiferi com'è i ruditori è i lagumorfi. Caccighjeghja bulendu à bassu altitudina è piumbendu annantu à i so predi. Pò dinò catturà aceddi in pienu bulu. A ripruduzioni hà locu di branu, sopra à scuglieri o bastimenti alti. U nidu hè una simplicia piattaforma cumposta da frasconi è di casci. A femina faci 3 à 5 ova chì sò incubati mentri circa un mesi. I ghjovani chettani u nidu dopu à à l'incirca 40 ghjorna ma fermani dipindenti di i so parenti mentri parechji sittimani dinò.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Falco cherrug hè una spezia monutipica, vali à dì ch'eddu ùn pussedi micca sottuspezii ricunnisciuti. Eppuri, parechji sinonimi sò stati usati pà disignà stu aceddu, in particulari Falco milochianus è Falco rusticolus.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Falco cherrug hè classificatu com'è una spezia vulnerevuli da l'Unioni Internaziunali par a Cunsirvazioni di a Natura (UICN). I principali minacci pà 'ssa spezia sò a distruzzioni di u so ambienti, l'usu di pisticidii è l'inticciu incù i linii elettrichi. I prugrammi di cunsirvazioni visani à pruteghja l'ambienti esistenti, à risturà i zoni sgradati è à riducia i fattori di murtalità.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]