Euphorbia hyberna

À prupositu di Wikipedia
Euphorbia hyberna
Euphorbia hyberna
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Malpighiales
Famiglia Euphorbiaceae
Generu Euphorbia
Nome binuminale
Euphorbia hyberna
Carl Linnaeus, 1753

Euphorbia hyberna hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Euphorbiaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Euphorbia hyberna hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Euphorbiaceae. Si caratterizeghja da i so piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. E casce sò alterne, strette è lungarine, d'un culore verde scuru. I fiori sò chjuchi è ragruppati in infiuriscenze à forma di cuccule. Sò di culore giallu verdicciu è appariscenu di veranu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè endemica di certe rigione d'Europa, in particulare di l'Irlanda, di a Scozia è da punente di a Francia. Omu a trova ancu in e rigione muntose da u nordu di a Spagna è di u Portugallu. Euphorbia hyberna priferisce e terre calcarie è l'ambienti aperti tali e pratuline, i scarsali è l'arici di fureste.

Euphorbia hyberna hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Euphorbia hyberna hè una pianta vivace chì si riproduce per u più per via di granelli. L'impullinazione hè assicurata da l'insetti, in particulare l'ape è e farfalle. I granelli sò spergugliati da u ventu o da l'animali. 'Ssa spezia hà una crescita relativamente lenta è pò vive parechje anni.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Euphorbia hyberna hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Euphorbia hibernica, Euphorbia hibernensis è Euphorbia hyberna subsp. hibernica. 'Ssi nomi sò stati usati in u passatu per designà pupulazione specifiche di 'ssa pianta.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Euphorbia hyberna hè cunsiderata cum'è una spezia vulnerabile per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale. L'attività agricule, l'urbanisazione è u cambiamentu climaticu sò tante minacce per a so sopravvivenza. Misure di cunsirvazione sò necessarie per pruteghje 'ssa pianta, in particulare a prisirvazione di i so ambienti è a sensibilisazione di u publicu à a so impurtanza eculogica.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]