Euphorbia hirta

À prupositu di Wikipedia
Euphorbia hirta
Euphorbia hirta
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Malpighiales
Famiglia Euphorbiaceae
Generu Euphorbia
Nome binuminale
Euphorbia hirta
Carl Linnaeus, 1753

Euphorbia hirta hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Euphorbiaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Euphorbia hirta hè una pianta erbacea annuale appartinendu à a famiglia di l'Euphorbiaceae. Hè originaria di e rigione trupicale è subtrupicale d'Africa, d'Asia è d'America. 'Ssa pianta misura di regula trà 20 è 60 centimi d'altura è pussede piccioli ritti è ramificati. E so casce sò opposte, ovale è cuperte à peli corti è dolci. I fiori di l'Euphorbia hirta sò chjuchi, verdi è ragruppati in infiuriscenze terminale.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

L'Euphorbia hirta hè una spezia largamente sparta in e rigione trupicale è subtrupicale di u mondu sanu. Omu a trova in particulare in Africa, in Asia, in America suprana è in America suttana. Cresce in una grande varietà d'ambienti, tali e pratuline, i campi, i bordi di stradone è e terreni abbandunati.

Euphorbia hirta hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

L'Euphorbia hirta hè una pianta annuale chì si riproduce per via di granelli. Fiurisce tuttu à u longu di l'annu, pruducendu fiurarelli verde chì sò inamacati da l'insetti. Dopu à l'impullinazione, a pianta produce capsule cuntinendu i granelli. 'Sse capsule s'aprenu à maturità, spergugliendu cusì i granelli in l'ambiente. L'Euphorbia hirta hè una pianta piuniera, capace à culunizà prestu e zone disturbate.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

L'Euphorbia hirta hè ancu cunnisciuta sottu à altre nomi scentifiche, tali Chamaesyce hirta è Euphorbia pilulifera. 'Ssi nomi sò cunsiderati cum'è sinonimi di a spezia Euphorbia hirta.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

L'Euphorbia hirta hè una spezia cunsiderata cum'è invadente in certe rigione di u mondu. Pò diffonde si prestu è fà cuncurrenza à e spezie indigene, ciò chì pò avè un impattu negativu annantu à a biodiversità lucale. In certe rigione, e misure di cuntrollu sò messe in piazza per limità a so prupagazione. Eppuru, in altre rigione, hè imprudata à fine medicinale per causa di e so pruprietà curative. Hè dunque impurtante di truvà un equilibriu trà a cunsirvazione di a biodiversità è l'usu durevule di 'ssa pianta.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]