Euphorbia dulcis

À prupositu di Wikipedia
Euphorbia dulcis
Euphorbia dulcis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Malpighiales
Famiglia Euphorbiaceae
Generu Euphorbia
Nome binuminale
Euphorbia dulcis
Carl Linnaeus, 1753

Euphorbia dulcis hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Euphorbiaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Euphorbia dulcis hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Euphorbiaceae. Si distingue da u so picciolu rittu è ramificatu, pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. E so casce sò alterne, ovale è appena dentate annantu à i bordi. I fiori di Euphorbia dulcis sò chjuchi, di culore giallu verdicciu, ragruppati in infiuriscenze à forma di cuccule.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Euphorbia dulcis hè originariu d'Europa, più precisamente da u sudu di a Francia, di l'Italia è di a Spagna. Si hè ancu naturalizata in altre rigione di u mondu, in particulare in America suprana è in Australia. Omu a trova per u più in e pratuline, l'arici di fureste è e terreni abbandunati.

Euphorbia dulcis hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Euphorbia dulcis hè una pianta adatta à sfarenti tipi di terre, ma priferisce e terre belle assiccate è ricche di materia organica. Hè capace à resiste à cundizione di sicchina muderata, ma si sviloppa megliu in zone induve e pricipitazione sò rigulare. 'Ssa pianta si riproduce per u più per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu. Pò ancu diffonde si per via di calature.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Euphorbia dulcis appartene à u generu Euphorbia, chì ragruppa numerose spezie di piante à fiori. U so nome scentificu cumplettu hè Euphorbia dulcis L. Frà i sinonimi di 'ssa spezia, omu pò cità Euphorbia amygdaloides var. dulcis è Euphorbia dulcis subsp. dulcis.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Euphorbia dulcis ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. Hè largamente sparta in a so area di ripartizione naturale è a so capacità à adattà si à sfarenti ambienti li cunferisce una certa resilienza faccia à e pirturbazione ambientale. Eppuru, cum'è per tutte e spezie vegetale, hè impurtante di prisirvà u so ambiente naturale è di limità e pratiche chì puderianu comprumette a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]