Euphorbia cyparissias

À prupositu di Wikipedia
Euphorbia cyparissias
Euphorbia cyparissias
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Malpighiales
Famiglia Euphorbiaceae
Generu Euphorbia
Nome binuminale
Euphorbia cyparissias
Carl Linnaeus, 1753

Euphorbia cyparissias hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Euphorbiaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Euphorbia cyparissias hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Euphorbiaceae. Si caratterizeghja da i so piccioli ritti, fini è ramificati, pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. E so casce sò lineare, strette è disposte di manera opposta u longu di i piccioli. I fiori, di piccula taglia, sò ragruppati in infiuriscenze à forma di cuccule. Sò di culore giallu verdicciu è appariscenu di veranu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè originaria d'Europa, induv'ella hè largamente sparta. Omu a trova per u più in e pratuline, i pasciali, l'arici di fureste è e terreni abbandunati. Euphorbia cyparissias hè ancu naturalizata in certe rigione d'America suprana.

Euphorbia cyparissias hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Euphorbia cyparissias hè una pianta resistente, adatta à cundizione ambientale varie. Priferisce e terre belle assiccate è assuliate, ma pò ancu cresce in e terre più povere è à l'ombra parziale. 'Ssa spezia si prupaga per u più per via di i so granelli, chì sò spergugliati da u ventu. Pò ancu riproduce si per via di rizomi, furmendu cusì culonie dense.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Euphorbia cyparissias hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Euphorbia cyparissioides, Euphorbia cyparissias subsp. cyparissias, Euphorbia cyparissias var. cyparissias.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Benchì Euphorbia cyparissias ùn sia micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata, pò diventà invadente in certe rigione. A so capacità à furmà culonie dense pò caghjunà una cumpetizione incù altre spezie indigene, riducendu cusì a biodiversità lucale. Hè dunque impurtante di surviglià è di cuntrullà a so prupagazione in l'ecusistemi sensibili.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]