Euphorbia characias

À prupositu di Wikipedia
Euphorbia characias
Euphorbia characias
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Malpighiales
Famiglia Euphorbiaceae
Generu Euphorbia
Nome binuminale
Euphorbia characias
Carl Linnaeus, 1753

Euphorbia characias hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Euphorbiaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Euphorbia characias hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Euphorbiaceae. Si caratterizeghja da un picciolu rittu è ramificatu pudendu aghjunghje un'altezza da 1 à 1,5 metru. E so foglie sò lineare, strette è di culore verde grisgiognu. I fiori, di piccula taglia, sò ragruppati in infiuriscenze à forma di cuccule. Sò di culore giallu verdicciu è appariscenu di veranu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè originaria di u bacinu mediterraniu, induv'ella hè largamente sparta. Omu a trova per u più in e rigione custiere di l'Europa di u Sudu, di l'Africa di u Nordu è di u Mediu Oriente. Hè ancu prisente in certe rigione d'Asia occidentale.

Euphorbia characias hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Euphorbia characias hè una pianta adatta à i climi mediterranii, induv'ella cresce in e terre belle assiccate è assuliate. Hè resistente à a sicchina è pò sopravvive in cundizione aride. 'Ssa spezia si riproduce per u più per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu. Pò ancu prupagà si per via di calature.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Euphorbia characias hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Euphorbia wulfenii, Euphorbia characias subsp. characias, Euphorbia characias subsp. wulfenii. 'Ssi nomi sò usati per designà sottuspezie o variazione di 'ssa pianta.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Euphorbia characias ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. Hè largamente cultivata cum'è pianta ornamentale in i giardini è i parchi. Eppuru, certe pupulazione selvatiche ponu esse affittate da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di vighjà à a prisirvazione di 'ssi ambienti per assicurà a sopravvivenza di 'ssa spezia.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]