Erodium malacoides

À prupositu di Wikipedia
Erodium malacoides
Erodium malacoides
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Geraniales
Famiglia Geraniaceae
Generu Erodium
Nome binuminale
Erodium malacoides
Carl Ludwig Willdenow, 1794

Erodium malacoides hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Geraniaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Erodium malacoides hè una pianta erbacea annuale appartinendu à a famiglia di e Geraniaceae. Si distingue da e so fiurarelli rusulatu pallidu à purpureu, ragruppati in gaspe terminale. E casce sò frastagliate in lobi prufondi, dendu à a pianta un'apparenza dillicata è elegante. I piccioli sò fini è ramificati, aghjunghjendu di regula un'altezza da 10 à 30 centimi.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè originaria di u bacinu mediterraniu, ma s'hè largamente sparta in altre rigione di u mondu, in particulare in Europa, in America suprana è in Australia. Hè à spessu prisente in e zone disturbate, tale i bordi di stradoni, i terreni abbandunati è i giardini abbandunati.

Erodium malacoides hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Erodium malacoides hè una pianta annuale chì si riproduce per u più da i so granelli. Fiurisce da a fine di u branu à l'istate, attirendu l'insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I granelli sò spergugliati da u ventu è ponu firmà durmente in a terra mentre longhe periodi prima di germinà. 'Ssa spezia hè bè adattata à l'ambienti aridi è pò sopravvive in cundizione di sicchina.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Erodium malacoides hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altre nomi, tali Erodium moschatum è Erodium malacoides var. moschatum. 'Ssi sinonimi sò usati da certi botanisti per designà variazione di 'ssa pianta, ma sò cunsiderati cum'è sottuspezie o forme distinte.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Erodium malacoides hè cunsiderata cum'è una spezia invadente in numerose rigione induv'ella hè stata introdutta. Pò prestu culunizà l'ambienti naturali è suppiantà e spezie indigene. Quessa pò avè un impattu negativu annantu à a biodiversità lucale. Per via di cunsequenza, e misure di gistione sò à spessu messe in ballu per cuntrullà a so prupagazione è limità u so impattu annantu à l'ecusistemi fragili.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]