Eptesicus serotinus

À prupositu di Wikipedia
Eptesicus serotinus
Eptesicus serotinus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Classa Mammalia
Ordine Chiroptera
Famiglia Vespertilionidae
Generu Eptesicus
Nome binuminale
Eptesicus serotinus
Heinrich Kuhl, 1817

Eptesicus serotinus hè una spezia di topu pinnutu chì face parte di a famiglia di e Vespertilionidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Eptesicus serotinus hè una spezia di topu pinnutu appartinendu à a famiglia di e Vespertilionidae. Hè una spezia di taglia media, incù una lunghezza tutale da 8 à 10 centimi è una largura da 25 à 30 centimi. U so pesu varieghja trà 15 è 30 grammi. U so pilame hè brunu scuru, guasi neru, incù sfumature più chjare annantu à u corpu. E so orechje sò relativamente corte è attundate, mentre ch'è e so ale sò longhe è strette.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Eptesicus serotinus hè una spezia largamente sparta in Europa, in Asia occidentale è in Africa suprana. Omu a trova ancu in certe rigione d'Asia cintrale. Priferisce l'ambienti furestieri, ma pò ancu esse ossirvata in e zone urbane, i parchi è i giardini.

Eptesicus serotinus hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè per u più nutturna, ciò chì significheghja ch'è ella hè attiva mentre a notte. Caccighjeghja per u più insetti vulanti, tali e farfalle di notte, e zinzale è i culeotteri. L'Eptesicus serotinus usa l'eculucalisazione per lucalizà e so prede in oscurità. Emette ultrasoni à alta frequenza, chì ribombanu annantu à l'ogetti circunvicini è li permettenu d'individuà l'ostaculi è e prede.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Eptesicus serotinus hè ancu cunnisciuta sottu à altri nomi scentifichi, tali Nyctalus serotinus è Vespertilio serotinus. 'Ssi sinonimi sò stati usati in u passatu per designà 'ssa spezia.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Eptesicus serotinus hè una spezia relativamente cumuna è ùn hè micca cunsiderata cum'è essendu in priculu d'estinzione. Eppuru, certe pupulazione lucale ponu esse minacciate per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale, di l'usu di pesticidii è di a pirturbazione caghjunata da l'attività umane. Misure di cunsirvazione, tale a prutezzione di l'ambienti furestieri è a sensibilisazione di u publicu à l'impurtanza di i topi pinnuti, sò necessarie per assicurà a sopravvivenza à longu andà di 'ssa spezia.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-Y. Courtois, D. Rist et G. Beuneux Les chauves-souris de Corse, Albiana, 2011

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Courtois, Rist & Beuneux (2011).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]