Eleocharis quinqueflora

À prupositu di Wikipedia
Eleocharis quinqueflora
Eleocharis quinqueflora
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Liliopsida
Ordini Cyperales
Famiglia Cyperaceae
Genaru Eleocharis
Nomu binuminali
Eleocharis quinqueflora
( Smith ) Desv. , 1818

Eleocharis quinqueflora hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Cyperaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Eleocharis quinqueflora hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i cyperaceae. Hè carattarizata da piccioli smilzi, eretti è cilindrichi, chì poni aghjunghja un'altezza da 30 à 80 centimi. I casci sò ridutti in picculi scagli bruni, à spessu assenti ind'è l'individui adulti. L'infiuriscenzi sò i spighi sulitarii o aggruppati, cumposti da fiora minusculi. I fiora sò senza pitali, incù brattei liniari di culori brunu chjaru. I frutti sò picculi achenii brunicci.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Eleocharis quinqueflora hè urighjinaria d'America Suprana ed hè largamenti sparta in i righjoni timparati è subtrupicali di u cuntinenti. Si trova in ambienti umiti tali i paduli, i zoni umiti, i vadini è i lavi. Omu a trova ancu in certi righjoni d'America cintrali è Sudu.

Eleocharis quinqueflora hè prisenti in Corsica ma hè rarissima.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa pianta hè una spezia vivaci, ciò chì significheghja ch'edda pò viva parechji anni. Si ripraduci par u più in via vegetativa, grazia à a furmazioni di rizomi suttarranii. 'Ssi rizomi li parmettini di culunizà prestu novi zoni umiti. A fiuritura hà locu da maghju à lugliu, è i graneddi sò spargugliati da u ventu o l'acqua.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Eleocharis quinqueflora hè stata discritta pà a prima volta da u butanistu svidesu Carl Linnaeus in 1753 in a so opara Species Plantarum. Hè cunnisciuta sottu à parechji sinonimi, in particulari Scirpus quinqueflorus, Eleogiton quinqueflorus è Eleocharis palustris var. quinqueflora.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Eleocharis quinqueflora ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia in priculu siont'è i criterii di l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura (UICN). Hè rilativamenti sparta è i so pupulazioni sò stabuli in numarosi ambienti apprupriati. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati da a distruzzioni è a digradazioni di u so ambienti par causa di l'urbanisazioni, di l'agricultura intinsiva è di a inguinamentu di l'acqua. Hè dunqua impurtanti di metta in piazza di i misuri di cunsirvazioni è di gistioni di i zoni umiti pà assicurà a sopravvivenza à longu andà di 'ssa spezia è di i so ambienti assuciati.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]