Egretta gularis

À prupositu di Wikipedia
Egretta gularis
Egretta gularis
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Pelecaniformes
Famiglia Ardeidae
Generu Egretta
Nome binuminale
Egretta gularis
Louis Augustin Guillaume Bosc, 1792

Egretta gularis hè una spezia di crochju chì face parte di a famiglia di l'Ardeidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Egretta gularis hè un crochju di taglia media prisente in Europa meridiunale, in Africa è in certe parte di l'Asia. Prisenta una distribuzione per u più custiera è si declineghja in parechje forme di piumaghju : un piumaghju grisgiu in u quale ùn pò esse cunfusu ch'è incù u crochju cinnerinu (Ardea cinerea) piuttostu scarsu, è un piumaghju biancu incù un bizzicu giallu. Quest'ultima forma pò esse cunfusa incù altri crochji bianchi, in particulare Egretta thula è Egretta gularis schistacea. Eppuru, Egretta gularis si distingue da a so taglia più chjuca, e so zampe nere è u so bizzicu giallu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Egretta gularis hà un'area di ripartizione estremamente vasta, cuprendu e coste di l'Africa di u Punente è di l'Africa di l'Estu, u mare Rossu, u golfu Persicu, u sudestu di l'India, l'Europa meridiunale è certe parte di l'Asia cintrale. Hè ancu prisente sopra à parechje isule, frà e quale Madera, e Canarie è i Seychelles.

Egretta gularis hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Egretta gularis hè per u più custiera è si nutrisce annantu à e rive è in l'estuarii. Pò ancu esse ossirvata in certi piani d'acqua interni. U so rigimu alimintare si cumpone per u più di pesci, di molluschi, di crustacei è d'altri picculi animali marini. Caccighjeghja impustendu si, tinendu si immobile in acqua è aspittendu ch'è a so preda s'avvicinga abbastanza per esse catturata.

A staghjone di riproduzione di Egretta gularis varieghja sient'è a rigione. In Europa, si riproduce di regula da marzu à aostu, mentre ch'è in Africa, a riproduzione pò avè locu tuttu l'annu. I nidi sò custruiti in arburi o arbusti vicinu à l'acqua. A femina face di regula 3 à 5 ovi, chì sò incubati da i dui parenti mentre à l'incirca 25 ghjorni. I ghjovani si ne bulanu dopu à circa 40 ghjorni.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Egretta gularis essa stata discritta per a prima volta in Louis Augustin Guillaume Bosc in 1792 sottu u nome di Ardea gularis. Hè stata classificata in u generu Egretta in 1819 da Coenraad Jacob Temminck. Esistenu duie sottuspezie ricunnusciute :

Egretta gularis gularis : Costa punente di l'Africa di l'isule di u Golfu di Guinea è à u Gabone. Egretta gularis schistacea : Costa estu di l'Africa insin'à u mare Rossa, à u golfu Persicu è à u sudestu di l'India.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Egretta gularis hè classificata cum'è essendu di preoccupazione minore da l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). A so pupulazione hè stimata à parechje centinare di migliaie d'individui è hè cunsiderata cum'è stabile. Eppuru, pò esse minacciata da a perdita di u so ambiente, a polluzione è a caccia. Hè impurtante di pruteghje l'ambienti custieri è di riduce e minacce pisendu annantu à 'ssa spezia cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999.
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]