Dryocopus martius

À prupositu di Wikipedia
U pichju neru
Dryocopus martius
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Piciformes
Famiglia Picidae
Generu Dryocopus
Nome binuminale
Dryocopus martius
Carl Linnaeus, 1758

U pichju neru (Dryocopus martius) hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di i Picidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

U pichju neru hè un acellu di a famiglia di i Picidae. Hè cunsideratu cum'è unu di i più grandi pichji d'Europa, misurendu di media trà 45 è 50 centimi di lunghezza. U so piumaghju hè per u più neru, incù tacche bianche annantu à l'ale è una tacca rossa annantu à a tesa ind'è i masci. E femine, inquant'à elle, anu una tacca nera à u locu di a machja rossa. U so bizzicu hè putente è pinzutu, adattu per scavà in a curteccia di l'arburi.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

U pichju neru hè prisente in parte assai di l'Europa, di a Scandinavia à a penisula iberica. Omu u trova dinù in Asia, in particulare in Siberia è in certe rigione di a China. Priferisce e fureste di coniferi è misti, ma pò dinù esse ossirvatu in i parchi è i giardini.

U pichju neru hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

U pichju neru hè un acellu territuriale è sulitariu. Si ciba per u più d'insetti, di larve, di varmi è di granelli. U so rigimu alimintare pò varià sicondu a staghjone è di a dispunibilità di e risorse. Per cibà si, improda u so bizzicu putente per scavà tufoni in a curteccia di l'arburi è ricaccià ci u so cibu.

A riproduzione di u pichju neru hà locu di veranu. U masciu effittueghja parate nuzziale per attirà a femina, martillendu annantu à i fusti d'arburi è emettendu brioni putenti. U coppiu custruisce dopu un nidu in una cavità d'arburu, di regula à un'altezza cunsiderevule. A femina dipone di media 3 à 5 ovi, ch'ella cova mentre circa 14 ghjorni. I dui parenti participeghjanu à l'incubazione è à l'alimentazione di i ghjovani.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

U pichju neru appartene à a famiglia di i Picidae, chì ragruppa i pichji è e zittule. Hè dinù cunnisciutu sottu u nome di pichju neru d'Eurasia. Frà i sinonimi di u so nome scentificu, omu trova Picus martius è Dendrocopos martius.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

U pichju neru hè cunsideratu cum'è una spezia di cuncernu per causa di a diminuzione di u so ambiente naturale. A disfuristazione è a frammintazione di e fureste anu un impattu negativu annantu à a so pupulazione. E misure di cunsirvazione sò messe in ballu in certi paesi per pruteghje stu acellu, tale a criazione di riserve naturale è a sensibilisazione di u publicu à a so impurtanza eculogica. Hè dinù prutettu da a legislazione naziunale è internaziunale, in particulare da a Cunvinzione di Berna è a Direttiva Acelli di l'Unione europea.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]