Diplotaxis erucoides

À prupositu di Wikipedia
Diplotaxis erucoides
Diplotaxis erucoides
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Brassicales
Famiglia Brassicaceae
Genaru Diplotaxis
Nomu binuminali
Diplotaxis erucoides
Augustin-Pyramus de Candolle, 1821

Diplotaxis erucoides hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Brassicaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Diplotaxis erucoides hè una pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Brassicaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I so fogli sò pinnati, incù lobi dintati. I fiora di Diplotaxis erucoides sò di culori giaddu pallidu è ragruppati in gaspi terminali. I frutti sò siliquetti liniari, misurendu circa 2 à 3 centimi di longu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Diplotaxis erucoides hè urighjinaria d'Auropa, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i righjoni mediterranii, ma pò ancu essa ussirvata in altri parti di l'Auropa, in particulari in Francia, in iSpagna, in Italia è in Grecia.

Diplotaxis erucoides hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa pianta hè una spezia annuali, ciò chì significheghja ch'edda cumpletta u so ciculu di vita in un annu solu. Diplotaxis erucoides priferi i terri beddi assiccati è assuliati. Hè à spessu prisenti in i pratulini, i campi cultivati è i bordi di stradonu. A fiuritura hà locu da maghju à lugliu, è i graneddi sò spargugliati da u ventu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Diplotaxis erucoides hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa pianta. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Brassica erucoides, Sinapis erucoides è Sisymbrium erucoides.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Diplotaxis erucoides ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè abbastanza cumuna in a so aria di ripartizioni è ùn faci micca l'ughjettu di misuri particulari di cunsirvazioni. Eppuri, hè impurtanti di prisirvà u so ambienti naturali, chì a distruzzioni di i pratulini è zoni cultivati pò caghjunà una diminuzioni di a so pupulazioni.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]