Daphne laureola

À prupositu di Wikipedia
Daphne laureola
Daphne laureola
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Malvales
Famiglia Thymelaeaceae
Genaru Daphne
Nomu binuminali
Daphne laureola
Carl Linnaeus, 1753

Daphne laureola hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Thymelaeaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Daphne laureola hè una pianta à fogli parsistenti appartinendu à a famiglia di i Thymelaeaceae. Si caratterizeghja da u so portu arbustivu è i so fogli verdi scuru, lucenti è duri. I fiora, di piccula taglia, sò ragruppati in gaspi è sò di culori giaddu virdicciu. I frutti sò baghi neri, tossichi par l'essari umani è l'animali.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Daphne laureola hè urighjinariu d'Auropa, ind'edda hè prisenti in numarosi paesi tali a Francia, a Spagna, l'Italia, l'Alimagna è u Regnu Unitu. Omu a trova ancu in Africa subrana è in Asia uccidentali. 'Ssa pianta cresci par u più in i boschi, l'arici furistieri è i zoni adumbrati.

Daphne laureola hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Daphne laureola hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di i graneddi. Fiurisci di branu, da marzu à maghju, attirendu l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I frutti maturani d'istatina è sò spargugliati da l'aceddi chì si nutriscini di i so baghi. 'Ssa pianta hè adattata à i terri calcarii è priferi i loca adumbrati è umiti.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Daphne laureola hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Daphne laureola subsp. laureola, Daphne laureola var. laureola, Daphne laureola subsp. philippii è Daphne laureola var. philippii.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Daphne laureola hè cunsidarata com'è una spezia di cuncernu par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali è di a frammintazioni di i pupulazioni. Hè ancu minacciata da a cuncurrenza incù altri spezii invadenti. Misuri di cunsirvazioni sò nicissarii par pruteghja 'ssa pianta, in particulari a prisirvazioni di u so ambienti è a sinsibilisazioni di u publicu à a so impurtanza eculogica.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]