Dacca

À prupositu di Wikipedia
U forti Lalbagh, in u centru di Dacca

Dacca (bengali: ঢাকা, altrimenti traslitt. in Dhâkâ o Dakka) hè a capitali è a cità più pupulosa di u Bangladesh è u capilocu di u distrittu di Dacca.

Sorghji annantu à u fiumu Buriganga, un canali di u fiumu Dhaleshwari, in u cori di a rigioni incù a più grandi cultivazioni di ghjuta à u mondu. Hè u centru industriali, cummirciali è amministrativu di a nazioni, è hè un impurtanti situ di u cummerciu di u risu, semi oleiferi, zuccaru è . Dacca hè celebru par u so artisgianatu, chì includi prudutti tessili è travagliati di u ghjuta.

Storia[mudificà | edità a fonte]

Sadarghat, unu di i porti più impurtanti è antichi

A storia di Dhaka ricodda à l'annu 1000, ma a cità righjunsi a gloria com'è capitali di u Bengala sottu a dinastia Moghul. À quidd'ebbica era ancu cunnisciuta com'è Jahangir Nagar in onori di l'impiratori Mughal Jahangir.

A cità passò sottu u cuntrollu di a Gran' Britagna in u 1765. Divintò capitali di u Pakistan uriintali in u 1947.

U 21 frivaghju 1952 studianti è attivisti pulitichi funi uccisi quandu a pulizza pakistana aprì u focu annantu à i prutistanti chì dumandavani par probbia lingua nativa, u bingalesu, i stessi dritti ch'è l'Urdu. Par cummimurà i martiri, fù custruitu u Shaheed Minar. U munimentu fù dimulitu duranti a guerra di u 1971, è ricustruitu dopu l'indipindenza di u Bangladesh. Oghji u Shaheed Minar hè u centru di l'attività culturali citatini.

In u 1971 a cità divintò capitali di u novu statu indipindenti di u Bangladesh. È oghji nota com'è Dhâkâ.

A Dacca muderna hè crisciuta veluciamenti è in manera disurdinata, ancu à u di fora di a Cità Vechja, par colpa di l'impruvvisu forti aumentu di a pupulazioni divutu à grandi flussi da l'arii rurali. A Cità Vechja incù u so impurtanti portu è i parechji siti storichi si pò sempri visità à l'estremità miridiunali di a muderna è disurdinata cità.

Prisenti[mudificà | edità a fonte]

Un marcatu affullatu

A cità hè divisa in deci culleghji alitturali parlamintari. U partitu chì vinci l'alizzioni parlamentari di solitu tendi à vincia ancu a maiò parti di i seghji à l'internu di a capitali.

Gulshan, Dhanmondi è Banani sò i quartieri maiori residinziali. Motijheel hè u più impurtanti quartieri finanziariu, è uspiteghja u quartieri generali di a maiò parti di i banchi è di l'impresi di u paesi, com'è quiddu di a Bangladesh Bank, ancu s'è molti uffizii sò stati ricintamenti spustati à Gulshan. Ramna uspiteghja inveci u Sicritariatu, induva si trovani a maiò parti di i ministeri di u guvernu, i risidenzi di i funziunarii maiori di guvernu, è hè ancu u sediu di a Corti Suprema.

U 17 aostu 2005 a cità hè stata culpita da una seria di splusioni simultanii (parti di apprussimativamenti 500 splusioni in tutta a nazioni), prubabilamenti à opara di terroristi. Un gruppu estremistu islamicu, Jamaat-ul-Mujahideen hà rivindicatu a rispunsabilità.

Trasporti[mudificà | edità a fonte]

In i circonda di a cità hè prisenti l'Aeroportu Internaziunali Zia.

Struzzioni[mudificà | edità a fonte]

Parsunalità liati à Dacca[mudificà | edità a fonte]

Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.