Cunnaciula

À prupositu di Wikipedia
A cunnaciula
Anemone apennina
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Ranunculales
Famiglia Ranunculaceae
Genaru Anemone
Nomu binuminali
Anemone apennina
Aiton, 1753
A cunnaciula

A Cunnaciula (Anemone apennina) hè un fiori chì faci parti di a famiglia di i Ranunculaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A cunnàciula hè una spezia di pianta à fiora appartinendu à a famiglia di i Ranunculaceae. 'Ssa pianta vivaci hè urighjinaria di i righjoni muntosi d'Auropa, in particulari Alpi è Appenninichi. Si distingui da a so biddezza è a so diddicatezza, ciò chì ni faci una pianta apprizzata da l'urtulani è amatori di fiora.

A pianta misura di regula trà 10 è 30 centimi d'altura. Pussedi i piccioli smilzi è ritti, suparati da casci verdi lubati. I fiora di a cunnaciula sò d'un turchinu pallidu o calchì volta bianchi, incù numarosi pitali diddicati è un'apparenza appena à forma di cuppa. Fiuriscini di branu, aghjunghjendu un tastu di culori à i paisaghji muntosi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A cunnaciula hè par u più prisenti in i righjoni muntosi d'Auropa. Omu a trova in particulari in l'Alpi, l'Appenninichi, i Carpazi è i Pirenei. Prifirisci i terri beddi assiccati è i zoni parzialamenti adumbrati, tali i pratulini alpini, i penditi rucciosi è i furesti di muntagna. 'Ssa pianta hè bè adatta à i climi freschi è pò risista à tampiraturi invirnali estremi.

A cunnaciula hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Anemone apennina apparteni à u genaru Anemone, chì cumprendi numarosi altri spezii di pianti à fiora. À u filu di u tempu, 'ssa spezia hà ancu statu disignata da altri noma scentifichi, tali Pulsatilla apennina è Hepatica apennina. Eppuri, u nomu Anemone apennina hè attualmenti u più largamenti accittatu è imprudatu.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A cunnàciula hè una pianta rilativamenti cumuna in a so aria di ripartizioni naturali. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati da a distruzzioni di u so ambienti divuta à l'urbanisazioni, à l'agricultura intinsiva è à u turisimu non rigulamintatu. Hè dunqua impurtanti di pruteghja 'ssi zoni muntosi è di prumova pratichi di cunsirvazioni durevuli pà prisirvà 'ssa spezia è a so diversità genetica. Sforzi di cunsirvazioni sò in corsu in certi paesi par pruteghja i pupulazioni di Anemone apennina. Misuri tali a criazioni di riservi naturali, a sinsibilisazioni di u publicu è a rigulazioni di l'accessu à i zoni sensibuli cuntribuiscini à prisirvà 'ssa pianta fragili. A cullaburazioni trà i scentifichi, i guverni è i cumunità lucali hè escinziali pà assicurà a sopravvivenza à longu andà di a cunnàciula è di u so ecusistema.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Conrad, Marcella, Pianti è fiora scuntrati - Plantes et fleurs rencontrées, avà è innanzi, Parcu Naturale di Corsica, 1980
  • Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese)
  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]