Crematogaster scutellaris

À prupositu di Wikipedia
A furmicula capirossa
Crematogaster scutellaris
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordini Hymenoptera
Famiglia Formicidae
Genaru Crematogaster
Nomu binuminali
Crematogaster scutellaris
Guillaume-Antoine Olivier, 1792

A furmicula capirossa Crematogaster scutellaris hè una spezia di furmicula chì faci parti di a famiglia di i Formicidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Crematogaster scutellaris hè una spezia di furmicula appartinendu à a famiglia di i Formicidae. Hè cumunamenti cunnisciuta sottu u nomu di furmicula capirossa. L'uvrieri di 'ssa spezia misurani trà 3 è 5 millimitri di lunghezza. Si distinguini cù u so corpu neru è a so testa rossa rossa. U so addomi hè dinò neru, mentri chì i so zampi sò di culori brunicciu. I masci è i maestri sò più maiori ch'è l'uvrieri è t'ani l'ali.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A furmicula capirossa hè una spezia largamenti sparta in Auropa, in Africa subrana è in Asia uccidentali. Omu a trova ancu in certi righjoni d'America subrana. 'Ssa spezia prifirisci l'ambienti caldi è secchi, tali i pratulini, i furesti aparti è i zoni custieri. Stani à spessu in i parti tarulati di l'arburi ind'eddi trovani rifughju, o ancu in i vechji ceppi chì offrini un aggrottu, o ancu in i carabona d'un muru ind'eddi poni nasconda si.

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Una femina alata

I culonii di furmicula capirossa' sò di regula di taglia impurtanti, cuntendu uni pochi di millaii d'individui. L'uvrieri sò puligini, ciò chì significheghja chì una culonia pò avè parechji maestri. Si cibani par u più di nettaru, di milastru è d'insetti morti. Sò ancu cunnisciuti pà u so cumpurtamentu di trufallassia, ind'eddi scambiani liquiti nutridori trà di eddi.

A furmicula capirossa hè prisenti in Corsica ed hè cumuna.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Crematogaster scutellaris hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia di furmicula. Hè stata discritta pà a prima volta da l'entumologu svidesu Carl Linnaeus in u 1767. 'Ssa spezia hà ancu statu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Formica scutellaris, Crematogaster scutellaris var. scutellaris è Crematogaster scutellaris var. laevinodis.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A furmicula capirossa hè una spezia cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Hè capaci à adattà si à diffarenti tipi d'ambienti è ùn hè micca cunsidarata com'è minacciata. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali è l'usu eccessivu di pisticidii poni avè un impattu negativu annantu à i pupulazioni lucali di 'ssa spezia. Hè dunqua impurtanti di piglià misuri di cunsirvazioni pà prisirvà u so ambienti.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Rumsaïs B., Colindre L., Wegnez P., Galkowski C. & Colin T., Atlante di e furmicule di Corsica, Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2018

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Rumsaïs è altri (2018).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]