Crassula muscosa

À prupositu di Wikipedia
Crassula muscosa
Crassula muscosa
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Saxifragales
Famiglia Crassulaceae
Generu Crassula
Nome binuminale
Crassula muscosa
Carl Linnaeus, 1760

Crassula muscosa hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Crassulaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Crassula muscosa hè una pianta succulente appartinendu à a famiglia di e Crassulaceae. Hè originaria d'Africa suttana è hè largamente cultivata cum'è pianta d'internu in numerose rigione di u mondu.

'Ssa pianta prisenta un'apparenza unica incù i so piccioli smilzi è ramificati chì s'assumiglianu à u marmuzzu. E casce sò chjuche, verde è carnate, disposte in spirale u longu di i piccioli. I fiori, chì appariscenu di veranu, sò chjuchi è bianchi, ragruppati in gaspe.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Crassula muscosa hè originaria d'Africa suttana, induv'ella cresce in e rigione muntose è e zone rucciose. Per causa di a so pupularità inquant'è pianta d'internu, hè avale largamente cultivata in numerosi paesi à traversu u mondu.

Crassula muscosa hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Crassula muscosa hè una pianta succulente, ciò chì significheghja ch'è ella hè capace à accumulà l'acqua in e so casce carnute per sopravvive in cundizione aride. Hè adattata à l'ambienti asciutti è necessiteghja pocu intrattenimentu.

'Ssa pianta si prupaga faciule per via di calature, ciò chì ne face una spezia populare per a multiplicazione. Pò ancu produce i granelli, bench'è 'ssu metudu di riproduzione sia menu currente.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Crassula muscosa hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Crassula lycopodioides, Crassula lycopodioides var. muscosa è Crassula lycopodioides subsp. muscosa.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Crassula muscosa ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. Per causa di a so larga distribuzione è di a so capacità à adattà si à sfarenti ambienti, hè cunsiderata cum'è una pianta cumuna è abundante. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale per causa di l'urbanisazione è di u sfruttamentu minerariu pò custituisce una minaccia per certe pupulazione selvatiche.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]