Cotula

À prupositu di Wikipedia
A cotula
Anthemis cotula
Classificazioni scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Asterales
Famiglia Asteraceae
Genaru Anthemis
Nomu binuminali
Anthemis cotula
Aiton, 1753
A cotula

A cotula hè una pianta chì faci parti di a famiglia di l'Asteraceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A cotula hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si caratterizeghja da a so taglia abbastanza chjuca, aghjunghjendu di regula trà 10 è 50 centimi d'altezza. I so piccioli sò ramificati è ritti, incù casci finamenti frastagliati è di culori verdi chjaru. I fiora di a cotula sò di piccula taglia, di circa 1 à 2 centimi di diamitru, è sò ragruppati in capulini. Sò di culori biancu incù un centru giaddu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A cotula hè urighjinaria d'Auropa, ma si hè sparta in numarosi righjoni di u mondu. Omu a trova oghji in guasgi tutti i cuntinenti, cacciatu ni l'Antarticu. Hè particularamenti cumuna in i righjoni timparati è subtrupicali. A cotula cresci à spessu in posti disturbati, tali i campi cultivati, i giardini, i bordi di stradonu è i tarreni abbandunati.

A cotula hè prisenti in Corsica ed hè cumuna.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

A cotula hè stata discritta par a prima volta da u butanistu svidesu Carl von Linné in 1753 in a so opara Species Plantarum. Apparteni à u genaru Anthemis, chì ragruppa à l'incirca 100 spezii di pianti arbacei. Certi sinonimi di l'Anthemis cotula sò Matricaria cotula, Maruta cotula è Cotula foetida.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A cotula hè cunsidarata com'è una gattiva arba in numarosi posti par causa di a so capacità à prupagà si prestu è à fà cuncurrenza à altri pianti. Pò ancu essa tossica par u bistiamu cusì hè cunsumata in grandi quantità. Eppuri, hè ancu usata in a medicina tradiziunali pà i so prubità antispasmodichi è antinfiammatorii. Par causa di a so larga ripartizioni è di a so capacità d'adattamentu, a cotula ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia in priculu.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]