Coronilla valentina

À prupositu di Wikipedia
Coronilla valentina
Coronilla valentina
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Fabales
Famiglia Fabaceae
Genaru Coronilla
Nomu binuminali
Coronilla valentina
Agostino Todaro, 1866

Coronilla valentina hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Fabaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Coronilla valentina hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Fabaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. I so fogli sò cumposti da fuglioli uvali è dintati, d'un verdi vivu. I fiora, di culori giaddu vivu, sò ragruppati in gaspi terminali è appariscini di branu è d'istatina. I frutti sò vaini lungarini cuntinendu parechji graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Coronilla valentina hè urighjinaria di u bacinu mediterraniu, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in iSpagna, in Francia, in Italia è in Africa subrana. Cresci in ambienti varii tali i pratulini, i machji, i duni custieri è i zoni rucciosi.

Coronilla valentina hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Coronilla valentina hè una pianta adatta à i climi mediterranii, carattarizati da istati caldi è asciutti. Hè capaci à risista à i periudi di sicchina grazia à i so radichi fondi chì li parmettini d'assurbiscia l'acqua in prufundità. 'Ssa spezia hà ancu a capacità di fissà l'azotu atmusfericu grazia à una simbiosi incù battirii prisenti in i so radichi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Coronilla valentina hè scintificamenti cunnisciuta sottu u nomu di Coronilla valentina. Hè calchì volta cunsidarata com'è una sottuspezia di Coronilla emerus. Sinonimi di Coronilla valentina inchjudini Securigera valentina è Hippocrepis valentina.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Bench'è Coronilla valentina ùn sii micca cunsidarata com'è una spezia minacciata, certi pupulazioni poni essa affittati da a distruzzioni di u so ambienti par via di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva. I misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di i zoni naturali ind'edda cresci, sò nicissarii par prisirvà 'ssa pianta è mantena a so biudiversità.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]