Cordulegaster boltonii

À prupositu di Wikipedia
Cordulegaster boltonii
Cordulegaster boltonii
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordini Odonata
Famiglia Cordulegastridae
Genaru Cordulegaster
Nomu binuminali
Cordulegaster boltonii
Edward Donovan, 1807

Cordulegaster boltonii hè una spezia di filangroca chì faci parti di a famiglia di i Cordulegastridae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Cordulegaster boltonii hè una spezia d'insettu appartinendu à l'ordini di l'odunati è à a famiglia di i Cordulegastridae. Hè una grandi filangroca, misurendu di regula trà 7 è 8 centimi di lunghezza. U so corpu hè lungarinu è u so culori varieghja da brunu scuru à neru. I masci si distinguini da i so ochja verdi smiraldu, mentri chì i femini t'ani l'ochja bruni.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Cordulegaster boltonii hè largamenti sparta in Auropa, sudu di a Scandinavia sinu à a penisula iberica. Omu a trova ancu in Africa subrana è in Asia Minori. 'Ssa spezia prifirisci i corsi d'acqua à ghjettu rapitu è i fiumiceddi furistieri, ma a parsona pò ancu scuntrà la vicinu à i lavi è stagni.

Cordulegaster boltonii hè prisenti in Corsica, ma hè rara è classata com'è in priculu di sparizioni.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

L'adulti di Cordulegaster boltonii sò attivi da maghju à sittembri. Si cibani par u più d'altri insetti, tali i zinzali è i moschi. I masci sò tarrituriali è difendini u so tarritoriu contru à l'intrusi. A ripruduzioni hà locu in l'acqua, induva i femini facini i so ova. I larvi, chjamati ninfi, campani in acqua mentri parechji anni prima di metamurfusà si in adulti.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Cordulegaster boltonii hè stata discritta pà a prima volta da l'entumologu britannicu Thomas Bolton in u 1783. 'Ssa spezia apparteni à a famiglia di i Cordulegastridae, chì cumprendi altri filangrochi simili, tali Cordulegaster heros è Cordulegaster bidentata.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Cordulegaster boltonii hè cunsidarata com'è una spezia di cuncernu par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali. L'inguinamentu di l'acqua è a digradazioni di i zoni umiti sò ancu minacci par a so sopravvivenza. Misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di i corsi d'acqua è a risturazioni di l'ambienti, sò nicissarii par prisirvà 'ssa spezia. Hè prutetta in certi paesi auropei, in particulari in Francia è in iSpagna, ind'edda hè iscritta annantu à a lista di i spezii prutetti.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., Lista Rossa regiunale di e Filangrocche di Corsica, Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Berquier & Andrei-Ruiz (2017).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]