Corallorhiza trifida

À prupositu di Wikipedia
Corallorhiza trifida
Corallorhiza trifida
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Liliopsida
Ordini Orchidales
Famiglia Orchidaceae
Genaru Corallorhiza
Nomu binuminali
Corallorhiza trifida
Ch

Corallorhiza trifida hè un fiori chì faci parti di a famiglia di l'Orchidaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Corallorhiza trifida, cumunamenti chjamata l'urchidea curaddu, hè un'urchidea terrania chì apparteni à a famiglia di l'Orchidaceae. Hè una pianta vivaci è senza clurufilla chì misura di regula trà 10 è 25 cm d'altura. I so piccioli sò di culori giaddu, russicciu o brunicciu è portani i fiora di piccula taglia di culori biancu o crema, incù marchi più scuri annantu à u labeddu. I fiora appariscini di regula di branu. A pianta tira u so nomu di i so radichi, chì s'assumigliani à rami di curaddu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Corallorhiza trifida si trova in una grandi varietà d'ambienti à traversu l'emisferu nordu, cumpresu in Auropa, in Asia è in America Subrana. Prifirisci di regula i terri umiti è ricchi, com'è quiddi di i furesti di cunifari, paduli o pratulini umiti.

'Ss'urchidea hè prutetta da a Cunvinzioni annantu à u cummerciu internaziunali di i spezii di fauna è di flora salvatichi minacciati d'estinzioni (CITES), chì intardisci u so cummerciu. Malgradu 'ssa prutizzioni, i pupulazioni di Corallorhiza trifida sò in calata in certi righjoni par via di a perdita d'ambienti divuta à a disfuristazioni, à l'assiccamentu di i zoni umiti è à l'urbanisazioni.

In certi righjoni, sforzi di cunsirvazioni sò in piazza pà pruteghja 'ssa spezia. 'Ssi iniziativi cumprendini a prisirvazioni è a risturazioni di u so ambienti naturali, è ancu l'educazioni di u publicu annantu à l'impurtanza di a cunsirvazioni di l'urchidei è di u so ambienti.

Corallorhiza trifida hè prisenti in Corsica ma hè rarissima.[1]

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).